Tot mai des auzim în ultima vreme despre persoane care sparg site-uri importante, care fură identităţi online, despre hackeri. Securitatea este un element important pentru orice companie, chiar şi pentru domeniul online.
Care este diferenţa dintre un hacker rău şi unul bun?
Dar, dacă stăm bine să ne gândim, ce e un hacker? Sunt toţi hackerii răi, făcuţi pentru a strica ceea ce noi construim în mediul online? Nu neapărat. În ciuda reputaţiei negative pe care o au în spaţiul virtual, hackerii pot fi şi buni. Dar înainte de a vedea ce îi fac buni pe unii hackeri trebuie să vedem ce îi fac răi pe hackerii răi.
Black hats
Hackerii răi sunt aceia care au intenţii rău-voitoare. Fură informaţii confidenţiale de pe site-uri importante, cum ar fi cel al CIA sau de pe organizaţii similare. Însă unii fac acest lucru pur şi simplu din plictiseală sau pentru a dovedii că sunt mai pricepuţi decât programatorii sau echipa de securitate de la compania respectivă. Oricare ar fi motivul, hackerii provoacă haos. Cele mai multe dintre activităţile lor sunt infracţiuni; de aceea ei sunt numiţi “pălăriile negre”.
Hackerii răi sunt numiţi „pălăriile negre”
Grey hats
Pentru a face lucrurile şi mai confuze, unii hackeri intră sub “pălăriile gri”. Aceste persoane sunt conduse de intenţii bune, de multe ori cu scopul de a crea o securitate online mai bună. Însă fac orice, chiar şi infracţiuni, pentru a-şi atinge obiectivele.
„Pălăriiile gri” sunt la limita dintre hackerii răi şi hackerii buni
White hats
“Pălăriile albe” sunt reprezentate de hackerii buni. Dar ce îi face totuşi pe aceştia să fie buni? Ceea ce descoperă aceştia prin spargerea de site-uri pot duce la rezolvarea unor probleme de către specialişti. Aşadar, spre deosebire de “pălăriile negre”, aceştia nu provoacă haos şi duc spre soluţionarea unor probleme. Mai mult decât atât, guvernul Statelor Unite angajează astfel de hackeri pentru a evita ca hackerii răi să pătrundă în sistemele de siguranţă.
Hackerii buni sunt numiţi „white hats”
În concluzie, nu trebuie să ne încruntăm de fiecare dată când auzim cuvântul “hacker”.
