Recensământul populaţiei și locuințelor din România se desfășoară în perioada 20 – 31 octombrie 2011. În acest timp, la uşa fiecăruia dintre noi va bate un recenzor care va solicita o serie de date și informații statistice atât despre cei care stau acolo, dar cât şi despre locuinţă.

Toţi cetăţenii sunt obligaţi să furnizeze informaţiile solicitate, în caz contrar amenzile ridicându-se până la 5.000 de lei.

Chestionarele care vor trebui completate conţin informaţii importante despre fiecare persoană în parte, despre locul ei de muncă, veniturile obţinute sau proprietăţile sale.

Recensamantul se va axa pe înregistrarea cetăţenilor români cu domiciliul în ţară indiferent dacă se afla în Romania sau sunt plecaţi în străinătate.

Persoanele absente temporar de la domiciliu la momentul efectuării recensământului populaţiei şi locuinţelor vor fi înregistrate de către recenzori pe baza informaţiilor primite inclusiv de la vecini şi preot, conform unei hotărâri de guvern care reglementează modul de organizare a recensământului.

Astfel, recenzorii vor putea folosi şi surse indirecte de colectare a datelor, persoanele absente temporar de la domiciliu urmând să fie înregistrate pe baza informaţiilor de la celelalte persoane din locuinţă, de la vecini, preot sau primărie, conform actului normativ.

Recensământul populaţiei şi locuinţelor, programat pentru 20-31 octombrie 2011, va costa 193 milioane lei, iar datele finale vor fi prezentate în 2014, cetăţenii care refuză să răspundă putând fi amendaţi cu până la 5.000 lei.

Peste 120.000 persoane vor participa la colectarea datelor, primele rezultate ale recensământului urmând să fie prezentate public în trimestrul I al anului 2012.

Recensământul populaţiei şi locuinţelor va costa 193 milioane lei, iar datele finale vor fi prezentate în 2014, cetăţenii care refuză să răspundă putând fi amendaţi cu până la 5.000 lei, a anunţat preşedintele Institutului Naţional de Statistiscă, Vergil Voineagu.

Acesta a mai spus ca recensamantul este primul care are loc dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.

Presedintele INS a precizat ca datele sunt inregistrate pe libera declaratie si sunt confidentiale. Recenzorii vor avea o legitimatie si o geanta speciala, nu vor solicita niciun fel de document cetatenilor recenzati.

Pentru realizarea recensamantului vor fi alocati 193 de milioane de lei, la colectarea datelor urmand sa fie folositi peste 120.000 de recenzori.

Pe când rezultatele recensământului populaţiei și locuințelor din România 2011 ?

Rezultatele preliminare ale recensământului sunt așteptate ( date publicitatii ) în variantă brută în decursul trimestrului I din 2012, iar rezultatele finale dupa 27 de luni, adica in 2014, care, asa cum le transmitem la EUROSTAT, asa le publicam sub diverse forme si pe plan intern”, a mai spus presedintele INS.

DEMERS STATISTIC DE IMPORTANŢĂ STRATEGICĂ PENTRU ROMÂNIA –

20-31 Octombrie 2011

(În perioada 7-16 Mai 2011 a fost organizat un recensământ de probă)

Preocupările actuale ale demografiei se orientează tot mai mult spre cunoaşterea, descrierea şi analiza evoluţiei familiilor şi a gospodăriilor, ca formă esenţială a modului de convieţuire umană, suport informaţional statistic esenţial pentru construirea politicilor de dezvoltare economică şi socială a ţării.

Prin strategia elaborată cu privire la Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor ce se va desfăşura în luna octombrie 2011 se va extinde fondul de informaţii care să caracterizeze evoluţia în timp a familiilor, respectiv a gospodăriilor – componentele de bază ale convieţuirii umane.

În acest fel vor putea fi descrise în viitor tendinţele principale ale evoluţiei familiilor şi gospodăriilor, din care să se desprindă prin studiu aspecte privind:

• fenomenul de îmbătrânire a populaţei;
• creşterea gospodăriilor de persoane singure sau a familiilor monoparentale;
• evaluarea numărului şi structurii generaţiilor care convieţuiesc în cadrul familiei;
• structura familiilor după numărul de copii şi cel al copiilor întreţinuţi;
• componenţa familiilor după relaţiile de rudenie sau parentale;
• statutul femeilor în cadrul familiei;
• fenomenul migraţiei, în special al migraţiei temporare, la muncă în străinătate şi altele.

În perspectiva următoarelor decenii, situaţia şi evoluţia familiilor trebuie cercetate mai complex, în multiplele lor corelaţii demografice şi social-economice, având în vedere faptul că o dezvoltare umană durabilă nu poate omite rolul pe care familia îl are şi îl va avea în evoluţia societăţii.

Astfel de obiective, deopotrivă generoase, dar şi complexe, nu pot fi abordate fără informaţiile preţioase ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor, mai pregnant orientat spre asigurarea de informaţii pertinente şi foarte detaliate, care să poată fi utilizate în lucrări şi cercetări asupra unor aspecte prioritare ale dezvoltării durabile, cum sunt cele privind dezvoltarea reţelei aşezărilor umane şi ale amenajării teritoriului (inclusiv a studiilor de urbanism), cele ale aspectelor calităţii vieţii legate de condiţiile de locuit (inclusiv ale utilizării fondului unităţilor de locuit), privind fundamentarea dezvoltării construcţiilor de locuinţe şi a dotărilor edilitare necesare, cele legate de mediul ambiant.

În plus, cerinţele prioritare ale fundamentării strategiei şi programelor de dezvoltare regională, precum şi a programelor de dezvoltare economică şi socială a unor regiuni şi zone defavorizate, vor putea fi satisfăcute prin valorificarea corespunzătoare a informaţiilor disponibile ale recensământului.

Aceste informaţii nu pot fi obţinute decât printr-o participare şi cooperare responsabilă a tuturor locuitorilor României, prin răspunsuri oneste la întrebările recenzorilor, ştiut fiind că toate aceste informatii se bucură, în conformitate cu Legea statistică, de confidenţialitate absolută, că ele nu pot fi folosite în nici un fel de circumstanţe altfel decât în scopuri statistice.

Din ce este făcută casa în care locuiţi, cât de des vă trimit bani rudele din străinătate, aveţi veceul în curte sau în casă? Sunt doar câteva din întrebările la care veţi trebui să răspundeţi în cadrul recensământului persoanelor care începe pe 20 octombrie şi se termină pe 31 octombrie.

RECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI ŞI AL LOCUINŢELOR

DEFINIŢIE:

“operaţiunea care produce la intervale regulate numărarea oficială a populaţiei pe teritoriul unei ţări şi în cele mai mici sub-teritorii geografice ale sale, împreună cu un număr selectat de caracteristici demografice şi sociale ale populaţiei. De asemenea, produce informaţii referitoare stocul de locuinţe. Această operaţiune are avantajul obţinerii informaţiei referitoare la două universuri – populaţie şi condiţii de locuit – în cadrul aceluiaşi proces de diseminare.”

Operaţiunea include procesul colectării, agregării, prelucrării, evaluării, diseminării şi analizei informaţiilor culese de pe teren. Pentru planificarea şi implementarea politicilor economice şi sociale de dezvoltare, pentru activităţi administrative sau de cercetare ştiinţifică este necesară existenţa unor date detaliate referitoare la mărimea, distribuţia şi compoziţia populaţiei. Recensământul este o sursă primordială pentru aceste date.

OBIECTIVE

• prioritar – de a obţine informaţii ample şi de calitate privind numărul şi distribuţia teritorială a populaţiei, a structurii demografice şi socio-economice, date referitoare la gospodăriile populaţiei, precum şi la fondul locativ şi condiţiile de locuit ale populaţiei şi clădirile în care se situează locuinţele.
• complementar – bazei de fundamentare a unei analize adecvate a dinamicii diferitelor fenomene demografice şi socio-economice, obiectiv strâns legat atât de gradul ridicat al comparabilităţii datelor pe plan internaţional, cât şi de cel al comparabilităţii cu datele obţinute la recensămintele anterioare efectuate în România.

Scopul fundamental – de a oferi informaţii esenţiale şi de calitate pentru politicile guvernamentale în domeniul economic şi social, inclusiv pentru dezvoltarea umană.

SFERA DE CUPRINDERE – aceeaşi ca în cazul recensământului anterior.

Se vor înregistra:

• toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară (indiferent dacă la momentul recensământului se află în ţară sau în străinătate),
• persoanele de cetăţenie străină sau fără cetăţenie care au domiciliul (reşedinţa permanentă) în România sau o reşedinţă temporară (indiferent de motivul stabilirii: refugiaţi, solicitanţi de azil, solicitanţi de cetăţenie română, străini sosiţi pentru afaceri sau în interes personal).

Nu se vor înregistra

Persoanele de cetăţenie străină din cadrul reprezentanţelor diplomatice şi consulare sau al reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale şi membrii familiilor lor, personalul forţelor armate străine, personalul flotei comerciale navale şi aeriene, precum şi corespondenţii de presă care la momentul de referinţă al recensământului se află pe teritoriul ţării.

La recensământ se vor înregistra, de asemenea, toate clădirile de locuit, clădirile cu altă destinaţie în care se află locuinţe, clădirile cu unităţi de locuit în comun (internate şcolare, cămine pentru studenţi, dormitoare pentru muncitori, cămine de nefamilişti, case de copii, cămine pentru bătrâni, hoteluri, spitale, sanatorii, cabane turistice etc.) şi locuinţele din cadrul acestora.

Nu se vor înregistra clădirile cu altă destinaţie (administrative, industriale, comerciale, agrozootehnice, social-culturale, spaţii de depozitare), dacă în incinta acestora nu se află locuinţe sau unităţi de locuit în comun. Nu se vor înregistra, de asemenea, cazărmile, închisorile sau alte clădiri aflate în incintele păzite ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne, Ministerului de Justiţie şi Serviciului Român de Informaţii. Vor fi exceptate de la înregistrare şi acele clădiri situate pe teritoriul României, deţinute cu titlu de proprietate de alte state, administrate de reprezentanţele diplomatice şi consulare ale ţărilor respective sau de reprezentanţele organizaţiilor internaţionale, dacă în cadrul lor nu au domiciliul cetăţeni români.

METODA DE ÎNREGISTRARE – tradiţională, prin intervievarea directă a populaţiei de către recenzori, răspunsurile fiind înscrise în chestionarele de recensământ.

Înregistrarea informaţiilor referitoare la persoane şi locuinţe se va face pe baza declaraţiilor persoanelor majore.

În cazul în care nu veţi fi de găsit, riscaţi o amendă de 5.000 de lei, iar informaţiile legate de dumneavoastră vor fi colectate oricum de la vecini sau preotul local.

Formularul “Persoane” va fi completat nu doar cu numele, dar şi cu codul numeric personal al cetăţeanului, chiar dacă informaţiile furnizate sunt confidenţiale. Pe lângă starea civilă legală, cetăţenii vor fi întrebaţi şi care este starea civilă “de fapt”, adică dacă trăiesc într-o uniune consensuală.

Persoanele sub 15 ani nu vor fi trecute ca făcând parte dintr-o uniune consensuală, chiar dacă ele vor declara asta.

În cazul în care faceţi parte dintr-o uniune consensuală, trebuie să menţionaţi şi anul în care aceasta a început. Cetăţenii vor mai fi întrebaţi dacă au locuit în altă ţară, care este motivul pentru care au făcut asta şi ce reşedinţe a mai avut în trecut.

O altă întrebare este “Cărei etnii consideră persoana că îi aparţine”. De asemenea, cetăţenii trebuie să spună şi cărei religii aparţin. Opţiunea “nu aparţin niciunei religii” nu este trecută în formular, însă persoana recenzată poate declara că este de religie ateu(!). O altă întrebare este dacă persoana foloseşte internetul.

Un alt capitol se referă la “dificultăţile pe care persoana le are în activităţile zilnice”. Dificultăţile trecute în formular sunt cele de vedere (trebuie declarate chiar dacă ele sunt corectate prin ochelari sau lentile de contact), de auz (chiar dacă sunt corectate printr-un aparat), de comunicare sau de îngrijire proprie (dacă persoana se poate îmbrăca sau spăla singură). În cazul în care aceste dificultăţi există, trebuie menţionată şi cauza.

Cei care au rude plecate în străinătate trebuie să răspundă în locul lor, furnizând numele, codul numeric personal, dacă sunt sau nu angajaţi în ţara de reşedinţă şi dacă trimit bani în ţară şi cu ce frecvenţă.

Aceste date pot fi furnizate şi de un vecin sau de preotul local, în cazul în care nu pot fi obţinute de la rude.

Alt formular este menit să determine rolul pe care cetăţeanul îl are în gospodărie – cap de famile, tată, mamă, fiu, fiică etc. Formularul “Locuinţă, clădire” conţine întrebări legate de numărul de camere, sursele de încălzire, alimentare etc, precum şi materialele din care sunt construite locuinţele.

În cazul în care desfăşuraţi şi activităţi comerciale în propria locuinţă, va trebui să declaraţi acest lucru, menţionând ce suprafaţă a locuinţei este rezervată pentru aceste activităţi.

Cum arată chestionarul cu întrebări?

Aici sunt modele și exemple de chestionare la care va trebui în mod obligatoriu să răspundă națiunea țării sau mai popular spus populația României, iar dacă nu vor să dea declarații atunci vor risca amenzi destul de ridicate între 2.000 și 5.000 de lei. Documentele sunt în format PDF și veți avea nevoie de un PDF Reader precum, Adobe Reader sau Foxit Reader, documentele se vor deschide într-o fereastră nouă.

Recensământul din Ungaria organizat online, pe internet

Spre deosebire de România, Ungaria își desfășoară recensământul online pe internet evitând astfel chelturile cu materiale și cu resursele umane, poate că în 2012 și România va adopta un astfel de sistem.

Una dintre modalităţile acordării răspunsurilor pentru întrebările recensământului din Ungaria este online, porţile electronice ale recensământului fiind deschise până în 16 octombrie, ora 24.00.

Prin site-ul www.enepszamlalas.hu, chestionarele vor fi completate exclusiv prin codul de pe chestionarul de locuinţă, primit de la recenzor. Potrivit datelor Oficiului Central de Statistică, până în 10 octombrie, proporţia naţională a celor care şi-au completat chestionarele online a fost 9,4%. Şi termenul celei de-a doua modalitate, completarea individuală a chestionarelor pe hârtie, este 16 octombrie, hârtiile completate vor trebui predate apoi recenzorului.După închiderea porţilor electronice şi expirarea termenului pentru completarea individuală, cetăţenii sunt obligaţi să se întâlnească cu recenzorii şi să completeze chestionarele pe hârtie până în 31 octombrie.