Pe 2 februarie 2012, site-ul RecensamantRomania.ro a emis un comunicat de presă important în care anunța rezultatele provizorii cu recensământul populației din România, desfășurat în 2011. Noua cifră fiind de 19 042 936 de locuitori românii.
Astfel, anul trecut în noiembrie scriam despre desfășurarea Recensământului populației din România 2011, despre întrebările din chestionar, despre scandalul cu declararea obligatorie a CNP-ului, demiterea persoanei care a declarat diferit, despre niște rezultate care erau deasemenea provizorii dar cu mult peste ceea ce avem astăzi ca date statistice mai exact. Dar în final, iată rezultatele.
Aici o hartă cu top județe din țară care ilustrează județele cu cel mai ridicat nivel al populației în România
Figura 2. Distribuţia populaţiei stabile pe judeţe
Domiciliul este adresa înscrisă în actul de identitate de către organele de evidenţă a populaţiei. Reşedinţa este adresa la care persoana îşi petrece cea mai mare parte din timp, indiferent dacă aceasta are înscrisă sau nu, în actul de identitate, viza de reşedinţă la această adresă.
Iată pe scurt topul județelor recenzate în 2011 plus București din noul total de populație de : 19 042 936
0 | Mun. BUCUREŞTI | 1677985 |
1 | PRAHOVA | 735903 |
2 | IAŞI | 723553 |
3 | CLUJ | 659370 |
4 | TIMIŞ | 649777 |
5 | CONSTANTA | 630679 |
6 | DOLJ | 618335 |
7 | SUCEAVA | 614451 |
8 | ARGEŞ | 591353 |
9 | BACAU | 583588 |
10 | BIHOR | 549752 |
11 | MUREŞ | 531380 |
12 | GALAŢI | 507402 |
13 | BRAŞOV | 505442 |
14 | DAMBOVITA | 501996 |
15 | MARAMUREŞ | 461290 |
16 | NEAMŢ | 452900 |
17 | BUZĂU | 432054 |
18 | OLT | 415530 |
19 | ARAD | 409072 |
20 | BOTOŞANI | 398938 |
21 | HUNEDOARA | 396253 |
22 | SIBIU | 375992 |
23 | VASLUI | 375148 |
24 | ILFOV | 364241 |
25 | TELEORMAN | 360178 |
26 | VALCEA | 355320 |
27 | GORJ | 334238 |
28 | SATU MARE | 329079 |
29 | ALBA | 327224 |
30 | VRANCEA | 323080 |
31 | HARGHITA | 304969 |
32 | BRAILA | 304925 |
33 | CALARAŞI | 285050 |
34 | BISTRITA-NASAUD | 277861 |
35 | CARAS-SEVERIN | 274277 |
36 | GIURGIU | 265494 |
37 | IALOMIŢA | 258669 |
38 | MEHEDINŢI | 254570 |
39 | SALAJ | 217895 |
40 | COVASNA | 206261 |
41 | TULCEA | 201462 |
Aici vă prezentăm exclusiv, integral comunicatul de presă lansat cu aceste statistici, date, rezultate provizorii:
COMUNICAT DE PRESĂ
COMISIA CENTRALĂ PENTRU RECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI ŞI AL LOCUINŢELOR 2011
2 februarie 2012
privind rezultatele provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor – 2011
Comisia Centrală pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2011 s-a întrunit azi,
2 februarie 2012 şi a hotărât să prezinte următorul comunicat.
Rezultatele procesului complex de realizare a Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor
(RPL 2011), aşa cum sunt prevăzute şi în Programul de desfăşurare a activităţilor RPL
2011, sunt date statistice provizorii, preliminare şi definitive. Rezultatele provizorii ale
Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 20 Octombrie 2011 prezintă o primă
estimare privind numărul populaţiei, al gospodăriilor populaţiei şi al fondului de locuinţe.
Datele provizorii ale recensământului s-au obţinut prin prelucrarea operativă a principalelor
informaţii statistice însumate la nivel de localitate – municipiu, oraş, comună, pe baza
tabelelor centralizatoare întocmite de recenzori după perioada de colectare a datelor,
pentru cele 105,5 mii sectoare de recensământ. Informaţiile completate în aceste tabele
centralizatoare au fost agregate de comisiile judeţene având la bază procesele verbale de
validare întocmite de comisiile locale de recensământ, semnate şi însuşite de membrii
acestora. Rezultatele obţinute şi prelucrate până la această etapă au caracter provizoriu şi
pot suferi modificări pe parcursul etapelor ulterioare de prelucrare a datelor individuale din
formularele de înregistrare a persoanelor din gospodării şi locuinţe.
Conform programului de desfăşurare al RPL 2011, Secretariatul Tehnic al Comisiei
Centrale a RPL a centralizat la nivel naţional informaţiile generale referitoare la numărul
populaţiei stabile şi fondul de locuinţe. Rezultatele provizorii obţinute se prezintă astfel:
Populaţia stabilă: 19,0 milioane (19.042.936) persoane
Gospodării: 7,1 milioane (7.086.717) gospodării
Locuinţe (inclusiv alte unităţi de locuit): 8,5 milioane locuinţe (din care:
8.450.607 locuinţe convenţionale şi 8.149 alte unităţi de locuit)
Clădiri: 5,1 milioane clădiri (5.117.940 clădiri din care: 5.103.013 clădiri cu locuinţe
şi 14.927 clădiri cu spaţii colective de locuit)
Detalierea în profil teritorial (pe judeţe) a indicatorilor de mai sus se prezintă în Anexă.
Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România din anul 2011 s-a realizat în
conformitate cu recomandările Conferinţei Statisticienilor Europeni pentru runda 2010 a
recensămintelor populaţiei şi locuinţelor[1] şi ale Regulamentulului (CE) nr. 763/2008 al
Parlamentului European şi al Consiliului privind recensământul populaţiei şi locuinţelor[2].
Conform acestor recomandări, populaţia stabilă a României include:
♦ cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie cu domiciliul în România care, la
momentul recensământului, se aflau pe teritoriul ţării (persoane prezente) sau erau
temporar absenţi, fiind plecaţi în străinătate pentru o perioadă mai mică de 12 luni;
♦ cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie veniţi pentru o perioadă de cel puţin 12 luni
sau cu intenţia de a rămâne o perioadă de cel puţin 12 luni (la lucru, în căutarea unui loc
de muncă, la studii, în interes de afaceri etc.) care aveau doar reşedinţa în România;
♦ cetăţenii români plecaţi în străinătate în cadrul misiunilor diplomatice sau militare, oficiilor
consulare şi al reprezentanţelor comerciale româneşti din străinătate.
Conform definiţiei internaţionale, nu s-au cuprins în populaţia stabilă a ţării:
♦ cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie cu domiciliul în România plecaţi în
străinătate pentru o perioadă de cel puţin 12 luni sau cu intenţia de a rămâne în
străinătate o perioadă de cel puţin 12 luni : la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la
studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe perioadă îndelungată);
♦ cetăţenii străini sau fără cetăţenie veniţi în România pentru o perioadă mai mică de
12 luni (persoane temporar prezente).
În conformitate cu recomandările internaţionale, nu au făcut obiectul recensământului şi
nu au fost înregistrate la recensământ următoarele categorii de populaţie:
♦ cetăţenii străini prezenţi în România în cadrul misiunilor diplomatice sau militare, oficiilor
consulare şi al reprezentanţelor comerciale străine în România;
♦ cetăţenii străini prezenţi ocazional în România la momentul critic al recensământului,
pentru diverse scopuri : afaceri, turism etc., veniţi pentru o perioadă mai mică de 12 luni,
care nu aveau domiciliul sau reşedinţa în România;
Au făcut obiectul recensământului, dar nu au putut fi înregistrate în formularele individuale
şi nici în centralizatoare următoarele categorii de persoane:
♦ cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie cu domiciliul în România, care la
momentul critic al recensământului erau plecaţi cu întreaga familie în străinătate şi
pentru care nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare existenţa lor;
♦ persoane care au refuzat explicit sau tacit recenzarea, prin evitarea vizitelor
personalului de recensământ (populaţie necontactată).
Pentru stabilirea rezultatelor din această etapă, de prelucrare a datelor, s-a făcut o
estimare provizorie a numărului de locuinţe aflate în această situaţie. O estimare mai
corectă a acestuia se va putea realiza numai după prelucrarea informaţiilor din
formularele individuale, pe baza unor metode statistice ştiinţific elaborate în conformitate
cu recomandările şi standardele ONU şi UE.
Procentajul locuinţelor în care nu s-a putut realiza recenzarea reprezintă 2,8% din
totalul locuinţelor, adică circa 1 million de persoane (cuprinzând populaţia plecată în
străinătate – întreaga familie – pentru care nu a avut cine să îi declare în ţară; populaţia
necontactată). Ponderi mai ridicate s-au înregistrat la nivelul oraşelor mari: Bucureşti
(6,0%), Timişoara (5,8%), Iaşi (3,0%), Constanţa (2,9%) etc.
Prezentăm mai jos (Figura 1) categoriile de populaţie identificate la recensământul din
octombrie 2011, numărul persoanelor pe categorii şi o comparatie numerică sugestivă cu
datele din statisticile demografice curente.
Figura 1. Categorii de populaţie identificate la la recensământ
PERSOANE PLECATE PE
perioadă îndelungată (910.264) |
POPULAŢIA STABILA
« (19.042.936) |
PERSOANE TEMPORAR PREZENTE (301.666) |
Persoane prezente
(18.384.049)
Persoane temporar
absente
(658.887)
Prelucrarea, verificarea şi validarea datelor din tabelele centralizatoare completate de
recenzori va continua şi în etapa următoare, pentru estimarea unui număr mai mare de
indicatori care vor fi prezentaţi ca rezultate preliminare ale recensământului. Rezultatele
preliminare ale recensământului populaţiei şi al locuinţelor din 2011 urmează, conform
Programului de desfăşurare a activităţilor RPL 2011, să fie prezentate de Comisia
Centrală a RPL 2011, la sfârşitul lunii mai a.c.
Rezultatele definitive ale RPL 2011 se vor obţine în urma prelucrării informaţiilor individuale
din formularele de înregistrare ale recensământului. Diseminarea acestor rezultate, în
România şi către organismele internaţionale, va fi realizată, conform programului anunţat,
începând cu semestrul al II-lea 2013.
REZULTATELE PROVIZORII ALE RECENSĂMÂNTULUI POPULAŢIEI ŞI
LOCUINŢELOR DIN 20 OCTOMBRIE 2011
Datele provizorii ale recensământului s-au obţinut prin centralizarea operativă a
principalelor informaţii statistice însumate la nivel de localitate – municipiu, oraş, comună
(pe baza tabelelor centralizatoare întocmite de recenzori), pentru cele 105,5 mii sectoare
de recensământ.
Numărul şi structura teritorială a populaţiei stabile
Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului din 20 octombrie 2011, populaţia stabilă
a României a fost de 19.043 mii persoane, din care: 18.384 mii au fost persoane prezente, iar
659 mii temporar absente. Din totalul populaţiei stabile a României 10.054 mii persoane
aveau domiciliul3/reşedinţa4 în municipii şi oraşe (52,8%), iar 8.989 mii persoane locuiau în
comune (47,2%).
Grupate după numărul populaţiei stabile, 22 judeţe au înregistrat sub 400 mii locuitori
însumând 35,6% din populaţia ţării, 17 judeţe aveau o populaţie cuprinsă între 400 – 700
mii locuitori concentrând 47,9% şi doar 2 judeţe au depăşit 700 mii locuitori reprezintând
7,7%. Din totalul de 19.043 mii persoane, 8,8% se regăsesc în Municipiul Bucureşti
(respectiv 1.678 mii persoane).
Judeţele cu populaţia cea mai numeroasă sunt Prahova (cu 735,9 mii locuitori), Iaşi (cu
723,6 mii), Cluj (cu 659,4 mii), Timiş (cu 649,8 mii), Constanţa (cu 630,7 mii), Dolj (cu 618,3
mii), Suceava (cu 614,5 mii). Cel mai mic număr de populaţie îl au judeţele Tulcea (201,5 mii),
Covasna (206,3 mii), Sălaj (217,9 mii), Mehedinţi (254,6 mii), Ialomiţa (258,7 mii), Giurgiu
(265,5 mii), Caraş-Severin (274,3 mii) şi Bistriţa-Năsăud (277,9 mii).
În 13 judeţe din ţară mai mult de jumătate dintre persoane îşi au reşedinţa în municipii şi
oraşe. Judeţele cu un grad ridicat de urbanizare sunt: Hunedoara (cu 74,1%), Braşov (cu
71,2%), Constanţa (cu 67,9%), Cluj (cu 65,9%), în timp ce judeţele cu ponderile cele mai
mici ale populaţiei urbane sunt: Giurgiu (cu 27,9%), Dâmboviţa (cu 28,3%), Teleorman (cu
31,3%), Neamţ şi Călăraşi (cu 35,0%).
Structura etnică a populaţiei stabile a României
La recensământul din octombrie 2011, înregistrarea etniei s-a făcut pe baza liberei
declaraţii a persoanelor recenzate, respectându-se, astfel, dreptul fundamental al fiecărui
individ de a-şi declara în deplină libertate şi fără niciun fel de constrângere apartenenţa
etnică. Rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei relevă faptul că, din totalul
populaţiei stabile, 16.870 mii persoane (88,6%) s-au declarat români.
Populaţia de etnie maghiară a fost la recensământ de 1.238 mii persoane, reprezentând
6,5% din populaţia stabilă a ţării, iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 619
mii persoane (3,2%). Între alte etnii care au înregistrat un număr de persoane de peste 20
mii se situează următoarele grupuri etnice: ucraineni (51,7 mii persoane), germani (36,9
mii), turci (28,2 mii), ruşi – lipoveni (23,9 mii) şi tătari (20,5 mii persoane).
Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată etnia (nu au dorit să o declare sau nu
erau prezente) a fost de 59,2 mii persoane, reprezentând 0,3% din populaţia stabilă a ţării.
În profil teritorial, distribuţia populaţiei după etnie arată că ponderea populaţiei de etnie
română este majoritară în Municipiul Bucureşti (96,6%) şi în 39 de judeţe (cu o pondere
variind între 98,5% la Botoşani şi 52,6,% la Mureş), iar în 26 dintre acestea ponderea
românilor este de peste 90%.
Populaţia de etnie maghiară deţine majoritatea în judeţele Harghita (84,8%) şi Covasna
(73,6%); de asemenea ponderi ridicate se înregistrează şi în judeţele: Mureş (37,8%),
Satu Mare (34,5%), Bihor (25,2%) şi Sălaj (23,2%).
Persoanele de etnie romă reprezintă 3,2% din totalul populaţiei stabile, fiind repartizaţi
relativ uniform în teritoriu, cu ponderi variind între 1,1% în judeţul Botoşani şi 8,8% în judeţul
Mureş. Romii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare, de peste 6,0% din populaţia
stabilă şi în judeţele Călăraşi (8,1%), Sălaj (6,9%) şi Bihor (6,1%).
Cei mai mulţi ucraineni se regăsesc în judeţele Maramureş (31,2 mii persoane), Timiş (6,0 mii
persoane), Suceava (5,7 mii persoane) şi Caraş-Severin (2,6 mii persoane), reprezentând
88,0% din totalul acestora.
Aproape trei sferturi din persoanele de etnie germană (73,0%) se regăseşte în judeţele
Timiş (8,5 mii persoane), Satu Mare (5,0 mii persoane), Sibiu (4,1 mii persoane), Braşov
(3,3 mii persoane), Caraş-Severin şi Arad (fiecare cu câte 3,0 mii persoane).
Circa 90% dintre persoanele de etnie turcă au fost înregistrate în judeţele Constanţa (21,0 mii
persoane) şi Tulcea (1,9 mii persoane) şi în Municipiul Bucureşti (2,4 mii persoane).
O proporţie de 87,7% dintre ruşi-lipoveni îşi au reşedinţa în judeţele Tulcea (10,9 mii persoane),
Constanţa (3,5 mii persoane), Iaşi (2,8 mii persoane), Brăila (1,9 mii persoane), Suceava (1,7
mii persoane).
În judeţul Constanţa este concentrată cea mai mare parte a etniei tătare, respectiv 96,4% dintre
persoanele care au declarat că aparţin acestei etnii (19,7 mii persoane).
Numărul gospodăriilor populaţiei
Din totalul populaţiei stabile a României, 99,1% (18.878 mii persoane), se regăseşte în cele
7.087 mii gospodării ale populaţiei, revenind în medie 2,66 persoane pe o gospodărie (266
persoane la 100 gospodării ale populaţiei). Restul de 165 mii persoane au fost înregistrate în
spaţii colective de locuit sau sunt persoane fără adăpost.
Tabelul 1. Gospodăriile populaţiei pe categorii de localităţi
|
Mai mult de jumătate din numărul gospodăriilor şi al persoanelor din cadrul acestora se
concentrau în mediul urban. În 16 judeţe majoritatea gospodăriilor populaţiei se află în
municipii şi oraşe, ponderi mai mari prezentând următoarele judeţe: Hunedoara, Braşov
şi Constanţa (între 76,3 – 71,2%), Sibiu (68,7%), precum şi Cluj şi Timiş (66,1%). La
polul opus, cu cele mai mici ponderi ale gospodăriilor din mediul urban, se situează
judeţele Giurgiu (28,4%), Dâmboviţa (30,7%) şi Teleorman (32,1%).
Mărimea medie a unei gospodării este mai mică în mediul urban (2,53
persoane/gospodărie) comparativ cu cel rural (2,83 persoane/gospodărie).
Distribuţia teritorială relevă faptul că mărimea medie a unei gospodării este mai mare în
judeţele Ilfov (3,10 persoane/gospodărie), precum şi în Dâmboviţa, Giurgiu, Bistriţa –
Năsăud, Maramureş şi Suceava (între 2,93 – 2,82 persoane/gospodărie). Cel mai mic
număr mediu de persoane pe o gospodărie se regăseşte în Municipiul Bucureşti (2,39
persoane/gospodărie) şi în judeţele Neamţ şi Hunedoara (2,50 persoane/gospodărie).
Cu excepţia judeţului Sălaj, mărimea medie a gospodăriei este mai mică în municipii şi
oraşe decât în comune.
Clădiri – Locuinţe
3
La recensământ au fost înregistrate locuinţele convenţionale[3], alte unităţi de locuit
nedestinate prin construcţie a fi locuite, dar care sunt practic locuite şi spaţiile colective de
locuit. Prin înregistrarea unor caracteristici constructive şi de dotare, recensământul
permite estimarea unor indicatori necesari pentru caracterizarea condiţiilor de locuit ale
populaţiei.
Figura 3. Modalitatea de calcul a mărimii fondului de locuinţe la recensământ
LOCUINŢE
CONVENŢIONALE
(8.450.607)
Alte unităti de locuit
9
(8.149)
Locuinţe ocupate
Locuinţe sezoniere sau
secundare (ocupate sau
neocupate)
Alte locuinţe neocupate
La recensământul din octombrie 2011 a fost înregistrat un număr de 5.103 mii clădiri[4] în care
se aflau 8.451 mii locuinţe convenţionale. Acestea totalizau un număr de 22.739 mii camere
de locuit care însumează o suprafaţă locuibilă de 398.037 mii m.p. Comparativ cu mediul
rural, în urban locuinţele convenţionale au un număr mediu de camere mai mic, dar suprafaţa
medie a locuinţelor şi a camerelor de locuit este mai mare.
Tabelul 2. Camere de locuit şi suprafaţa camerelor de locuit pe categorii de
localităţi
9
|
Numărul camerelor de locuit pe o locuinţă este mai mare în judeţele Ilfov, Giurgiu, Tulcea, Buzău,
Călăraşi, Ialomiţa, Olt şi Vrancea (între 3,3 şi 3,0 camere/locuinţă), respectiv mai mic în judeţele
Harghita (2,3), Cluj, Covasna, Hunedoara şi Municipiul Bucureşti (2,4).
O suprafaţă a camerelor de locuit mai mare s-a înregistrat, în medie, în Municipiul
Bucureşti (21,1 mp/cameră) şi în judeţele Braşov, Cluj, Satu Mare, Ilfov, Sibiu, Harghita şi
Covasna (între 20,8 şi 19,1 mp/cameră). Cele mai mici suprafeţe medii pe o cameră se
înregistrează în judeţele Călăraşi (13,4 mp/cameră), Giurgiu şi Teleorman (14,0
mp/cameră).
Locuinţe cu suprafeţe medii dintre cele mai mari există în judeţele Ilfov, Timiş, Satu Mare
şi Constanţa (între 65,7 şi 52,0 mp/locuinţă). Cele mai mici suprafeţe medii au fost
înregistrate în judeţele Brăila (39,4 mp/locuinţă), Călăraşi şi Vaslui (39,7 mp/locuinţă),
Teleorman (40,7 mp/locuinţă) şi Mehedinţi (41,0 mp/locuinţă).
*
* *
Prezentul comunicat de presă este disponibil pe site-ul www.recensamantromania.ro
Informaţii suplimentare detaliate pe judeţe şi localităţi sunt disponibile pe site-urile direcţiilor
regionale şi judeţene de statistică.
Anexa
2011 – RECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI ŞI LOCUINŢELOR DIN ROMÂNIA
J 7 9
– DATE PROVIZORII –
Tabelul 1. Numărul clădirilor, locuinţelor şi gospodăriilor, pe judeţe
Judeţe | Număr clădiri | Număr locuinţe | Numărul gospodăriilor populaţiei |
||
TOTAL | din care: clădiri în care se află locuinţe7 |
TOTAL | din care: locuinţe convenţionale |
||
A | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
ROMÂNIA | 5117940 | 5103013 | 8458756 | 8450607 | 7086717 |
ALBA | 103367 | 102983 | 146878 | 146781 | 118889 |
ARAD | 128721 | 128244 | 188183 | 187814 | 150698 |
ARGES | 172494 | 172189 | 267518 | 267188 | 223253 |
BACAU | 172602 | 172253 | 267970 | 267800 | 222170 |
BIHOR | 158293 | 157662 | 241657 | 241539 | 201352 |
BISTRITA-NASAUD | 81590 | 81448 | 113959 | 113851 | 96666 |
BOTOŞANI | 125228 | 124989 | 170001 | 169837 | 148032 |
BRAŞOV | 91738 | 91077 | 230521 | 230165 | 193527 |
BRAILA | 76133 | 76049 | 133685 | 133655 | 118496 |
BUZAU | 147318 | 147089 | 193060 | 193047 | 160779 |
CARAS-SEVERIN | 76349 | 76142 | 130022 | 129895 | 100276 |
CALARASI | 92504 | 92389 | 118074 | 118073 | 99485 |
CLUJ | 143661 | 143065 | 304810 | 303716 | 253624 |
CONSTANTA | 126826 | 125161 | 262790 | 262109 | 227922 |
COVASNA | 57174 | 56887 | 88954 | 88909 | 76345 |
DAMBOVITA | 161455 | 161322 | 207423 | 207352 | 170651 |
DOLJ | 189708 | 189537 | 275757 | 275685 | 225496 |
GALATI | 116071 | 115925 | 223167 | 223127 | 188729 |
GIURGIU | 95568 | 95494 | 112710 | 112688 | 91710 |
GORJ | 112318 | 112085 | 156053 | 156037 | 119942 |
HARGHITA | 90584 | 89925 | 132847 | 132591 | 112593 |
HUNEDOARA | 80469 | 80005 | 194766 | 194560 | 157195 |
IALOMITA | 82482 | 82409 | 108882 | 108859 | 93329 |
IASI | 172289 | 171867 | 293398 | 293333 | 257121 |
ILFOV | 111463 | 111244 | 142582 | 142325 | 116325 |
MARAMURES | 132522 | 132282 | 195278 | 194685 | 163291 |
MEHEDINTI | 91553 | 91424 | 128805 | 128797 | 97561 |
MURES | 144953 | 144426 | 223762 | 223211 | 194864 |
NEAMT | 147123 | 146592 | 213100 | 212806 | 181703 |
OLT | 140813 | 140728 | 184355 | 184276 | 151321 |
PRAHOVA | 213061 | 212395 | 315664 | 315498 | 263702 |
SATU MARE | 100196 | 100026 | 141044 | 140971 | 119286 |
SALAJ | 74630 | 74478 | 100464 | 100419 | 80445 |
SIBIU | 93091 | 92569 | 166983 | 166773 | 137503 |
SUCEAVA | 189688 | 188916 | 255579 | 255487 | 216478 |
TELEORMAN | 133612 | 133560 | 164933 | 164830 | 136449 |
TIMIS | 141789 | 141422 | 270804 | 270459 | 240762 |
TULCEA | 66438 | 65996 | 93947 | 93844 | 79097 |
VASLUI | 123175 | 123042 | 166279 | 166231 | 141557 |
VALCEA | 132982 | 132520 | 177924 | 177736 | 138142 |
VRANCEA | 112046 | 111863 | 149881 | 149854 | 127932 |
Mun.BUCURESTI | 113863 | 113334 | 804287 | 803794 | 692019 |
7 Exclusiv clădiri destinate spaţiului colectiv de locuit în care se aflau locuinţe convenţionale
9
Tabelul 2. Populaţia stabilă după etnie, pe judeţe
– persoane –
Judeţe
A |
Populaţie stabilă TOTAL 1 |
Din care, după etnie: | |||||||||
Română
2 |
Maghiară
3 |
Romă
4 |
Germană
5 |
Ucraineană
6 |
Turcă
7 |
Tatară
8 |
Rus- lipoveană 9 |
Alte etnii1‘ 10 |
Etnie nedeclarată 11 |
ALBA | 327224 | 294335 | 15870 | 15492 | 780 | 21 | 26 | _ | 19 | 282 | 399 |
ARAD | 409072 | 343163 | 37067 | 16546 | 2956 | 1295 | 51 | 3 | 29 | 6983 | 979 |
ARGEŞ | 591353 | 573678 | 288 | 15300 | 61 | 20 | 89 | 3 | 23 | 1132 | 759 |
BACAU | 583588 | 561034 | 4373 | 15254 | 114 | 29 | 58 | 5 | 36 | 1331 | 1354 |
BIHOR | 549752 | 367221 | 138441 | 33697 | 710 | 105 | 47 | * | 29 | 6862 | 2638 |
BISTRITA-NASAUD | 277861 | 249925 | 14773 | 12165 | 494 | 61 | 25 | – | 18 | 146 | 254 |
BOTOŞANI | 398938 | 393084 | 53 | 4237 | 28 | 684 | 21 | 3 | 437 | 156 | 235 |
BRAŞOV | 505442 | 442078 | 39275 | 17929 | 3313 | 66 | 81 | 12 | 88 | 1069 | 1531 |
BRAILA | 304925 | 293763 | 75 | 7961 | 31 | 26 | 178 | 6 | 1938 | 422 | 525 |
BUZĂU | 432054 | 411041 | 171 | 20219 | 132 | 14 | 55 | * | 12 | 120 | 288 |
CARAS-SEVERIN | 274277 | 244748 | 3276 | 7533 | 3070 | 2600 | 19 | 3 | 15 | 12470 | 543 |
CAL ARAŞI | 285050 | 260819 | 156 | 22974 | 14 | 8 | 522 | 5 | 17 | 365 | 170 |
CLUJ | 659370 | 523424 | 103457 | 22468 | 659 | 173 | 90 | 9 | 53 | 2339 | 6698 |
CONSTANTA | 630679 | 567799 | 742 | 8401 | 139 | 88 | 21014 | 19720 | 3538 | 8165 | 1073 |
COVASNA | 206261 | 45560 | 151787 | 8238 | 109 | 15 | 12 | – | 8 | 272 | 260 |
DAMBOVITA | 501996 | 472402 | 180 | 26281 | 43 | 16 | 63 | * | 18 | 2844 | 148 |
DOLJ | 618335 | 587549 | 218 | 28911 | 92 | 21 | 53 | 4 | 8 | 740 | 739 |
GALAŢI | 507402 | 488382 | 252 | 17258 | 74 | 37 | 83 | 3 | 183 | 735 | 395 |
GIURGIU | 265494 | 249841 | 178 | 14848 | 17 | 4 | 46 | * | 11 | 107 | 441 |
GORJ | 334238 | 326873 | 161 | 6815 | 24 | 24 | 10 | * | 10 | 121 | 198 |
HARGHITA | 304969 | 40431 | 258615 | 5422 | 72 | 17 | 11 | 3 | 3 | 214 | 181 |
HUNEDOARA | 396253 | 369782 | 16219 | 7567 | 991 | 139 | 35 | 7 | 31 | 736 | 746 |
IALOMIŢA | 258669 | 241880 | 265 | 15612 | 14 | 16 | 74 | * | 364 | 283 | 159 |
IAŞI | 723553 | 706328 | 161 | 11286 | 89 | 53 | 76 | 6 | 2839 | 1616 | 1099 |
ILFOV | 364241 | 343730 | 303 | 15372 | 105 | 48 | 517 | 42 | 73 | 2575 | 1476 |
MARAMUREŞ | 461290 | 380018 | 34781 | 12638 | 1243 | 31234 | 30 | * | 17 | 432 | 895 |
Judeţe
A |
Populaţie stabilă TOTAL 1 |
Din care, după etnie: | |||||||||
Română
2 |
Maghiară
3 |
Romă
4 |
Germană
5 |
Ucraineană
6 |
Turcă
7 |
Tatară
8 |
Rus- lipoveană 9 |
Alte etnii1‘ 10 |
Etnie nedeclarată 11 |
||
MEHEDINŢI | 254570 | 241501 | 153 | 10956 | 156 | 13 | 38 | – | * | 1561 | 190 |
MUREŞ | 531380 | 279488 | 200989 | 46637 | 1471 | 88 | 51 | 4 | 73 | 576 | 2003 |
NEAMŢ | 452900 | 444994 | 189 | 6703 | 91 | 35 | 44 | 6 | 231 | 259 | 348 |
OLT | 415530 | 405393 | 246 | 9601 | 11 | 5 | 31 | – | 7 | 105 | 131 |
PRAHOVA | 735903 | 716047 | 448 | 17798 | 150 | 16 | 166 | 6 | 54 | 453 | 765 |
SATU MARE | 329079 | 189991 | 113541 | 17513 | 4986 | 1397 | 7 | – | 7 | 405 | 1232 |
SALAJ | 217895 | 150143 | 50659 | 15137 | 70 | 29 | * | * | 5 | 1270 | 579 |
SIBIU | 375992 | 340836 | 10893 | 17901 | 4117 | 28 | 30 | 3 | 60 | 671 | 1453 |
SUCEAVA | 614451 | 590741 | 178 | 11858 | 699 | 5698 | 32 | – | 1717 | 2762 | 766 |
TELEORMAN | 360178 | 348299 | 140 | 10550 | 15 | 3 | 36 | * | 3 | 598 | 533 |
TIMIŞ | 649777 | 555752 | 35294 | 14534 | 8497 | 5953 | 133 | 24 | 105 | 17967 | 11518 |
TULCEA | 201462 | 179582 | 97 | 3768 | 49 | 1317 | 1891 | 179 | 10908 | 3512 | 159 |
VASLUI | 375148 | 368317 | 49 | 5933 | 11 | 5 | 12 | 3 | 82 | 95 | 641 |
VALCEA | 355320 | 348344 | 198 | 6384 | 63 | 13 | 38 | * | 8 | 145 | 125 |
VRANCEA | 323080 | 309999 | 72 | 11916 | 14 | 10 | 41 | * | 6 | 166 | 855 |
Mun. BUCUREŞTI | 1677985 | 1621501 | 3463 | 21394 | 1110 | 279 | 2388 | 388 | 779 | 12978 | 13705 |
* – rubricile marcate cu * semnifică număr redus de cazuri de observare (mai mic de 3)
1) – cuprinde şi toate etniile cu mai puţin de 20.000 persoane declarate la nivel naţional, respectiv: sârb, slovac, evreu, bulgar, ceh, croat, grec, polonez, armean, rutean,
italian, albanez, macedonean
[1]
Conference of European Statisticians Recommendations for the 2010 Censuses of Population and
Housing, prepared in cooperation with the United Nations Economic Commission for Europe and Statistical
Office of the European Communities (EUROSTAT)
[2] REGULATION (EC) No 763/2008 OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL of 9 July
2008 on population and housing censuses
[3]
Locuinţa convenţională este o unitate distinctă din punct de vedere funcţional, alcătuită din una sau
mai multe camere de locuit, prevăzută, în general, cu dependinţe (bucătărie, baie etc.) şi/sau cu alte spaţii
de deservire (cămări, debarale etc.), independentă de alte locuinţe sau spaţii, având intrare separată,
indiferent dacă este ocupată de una sau mai multe gospodării sau neocupată.
[4] Clădiri rezidenţiale şi clădiri nerezidenţiale în care se aflau locuinţe convenţionale.
Concluzie
Ce cred personal că indică nivelul scăzut al populației, d.p.d.v negativ înseamnă adoptarea rapidă de politici puternice, solide pentru că nu vor mai fi persoane care să contribuie la pensie și sănătate. Un factor pozitiv este că ai dreptul la libertatea de circula în spațiul european și nu numai și de îți stabili oriunde domiciliul.