Browse By

Rezultate provizorii – Recensământul Populației din România 2011 – Hartă cu Top Județe

Pe 2 februarie 2012, site-ul RecensamantRomania.ro a emis un comunicat de presă important în care anunța rezultatele provizorii cu recensământul populației din România, desfășurat în 2011. Noua cifră fiind de 19 042 936 de locuitori românii.

Astfel, anul trecut în noiembrie  scriam despre desfășurarea Recensământului populației din România 2011, despre întrebările din chestionar, despre scandalul cu declararea obligatorie a CNP-ului, demiterea persoanei care a declarat diferit, despre niște rezultate care erau deasemenea provizorii dar cu mult peste ceea ce avem astăzi ca date statistice mai exact. Dar în final, iată rezultatele.

Aici o hartă cu top  județe din țară care ilustrează județele cu cel mai ridicat nivel al populației în România

Hartă cu Top Județe după populația din România Recensământ 2011

Hartă cu Top Județe după populația din România Recensământ 2011

Figura 2. Distribuţia populaţiei stabile pe judeţe

Domiciliul este adresa înscrisă în actul de identitate de către organele de evidenţă a populaţiei. Reşedinţa este adresa la care persoana îşi petrece cea mai mare parte din timp, indiferent dacă aceasta are înscrisă sau nu, în actul de identitate, viza de reşedinţă la această adresă.

Iată pe scurt topul județelor recenzate în 2011 plus București din noul total de populație de : 19 042 936

0 Mun. BUCUREŞTI 1677985
1 PRAHOVA 735903
2 IAŞI 723553
3 CLUJ 659370
4 TIMIŞ 649777
5 CONSTANTA 630679
6 DOLJ 618335
7 SUCEAVA 614451
8 ARGEŞ 591353
9 BACAU 583588
10 BIHOR 549752
11 MUREŞ 531380
12 GALAŢI 507402
13 BRAŞOV 505442
14 DAMBOVITA 501996
15 MARAMUREŞ 461290
16 NEAMŢ 452900
17 BUZĂU 432054
18 OLT 415530
19 ARAD 409072
20 BOTOŞANI 398938
21 HUNEDOARA 396253
22 SIBIU 375992
23 VASLUI 375148
24 ILFOV 364241
25 TELEORMAN 360178
26 VALCEA 355320
27 GORJ 334238
28 SATU MARE 329079
29 ALBA 327224
30 VRANCEA 323080
31 HARGHITA 304969
32 BRAILA 304925
33 CALARAŞI 285050
34 BISTRITA-NASAUD 277861
35 CARAS-SEVERIN 274277
36 GIURGIU 265494
37 IALOMIŢA 258669
38 MEHEDINŢI 254570
39 SALAJ 217895
40 COVASNA 206261
41 TULCEA 201462

Aici vă prezentăm exclusiv, integral comunicatul de presă lansat cu aceste statistici, date, rezultate provizorii:

COMUNICAT DE PRESĂ

COMISIA CENTRALĂ PENTRU RECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI ŞI AL LOCUINŢELOR 2011

2 februarie 2012

privind rezultatele provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor – 2011

Comisia Centrală pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2011 s-a întrunit azi,
2 februarie 2012 şi a hotărât să prezinte următorul comunicat.

Rezultatele procesului complex de realizare a Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor
(RPL 2011), aşa cum sunt prevăzute şi în Programul de desfăşurare a activităţilor RPL
2011, sunt date statistice provizorii, preliminare şi definitive. Rezultatele provizorii ale
Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 20 Octombrie 2011 prezintă o primă
estimare privind numărul populaţiei, al gospodăriilor populaţiei şi al fondului de locuinţe.

Datele provizorii ale recensământului s-au obţinut prin prelucrarea operativă a principalelor
informaţii statistice însumate la nivel de localitate – municipiu, oraş, comună, pe baza
tabelelor centralizatoare întocmite de recenzori după perioada de colectare a datelor,
pentru cele 105,5 mii sectoare de recensământ. Informaţiile completate în aceste tabele
centralizatoare au fost agregate de comisiile judeţene având la bază procesele verbale de
validare întocmite de comisiile locale de recensământ, semnate şi însuşite de membrii
acestora. Rezultatele obţinute şi prelucrate până la această etapă au caracter provizoriu şi
pot suferi modificări pe parcursul etapelor ulterioare de prelucrare a datelor individuale din
formularele de înregistrare a persoanelor din gospodării şi locuinţe.

Conform programului de desfăşurare al RPL 2011, Secretariatul Tehnic al Comisiei
Centrale a RPL a centralizat la nivel naţional informaţiile generale referitoare la numărul
populaţiei stabile şi fondul de locuinţe. Rezultatele provizorii obţinute se prezintă astfel:


Populaţia stabilă: 19,0 milioane (19.042.936) persoane
Gospodării: 7,1 milioane (7.086.717) gospodării

Locuinţe (inclusiv alte unităţi de locuit): 8,5 milioane locuinţe (din care:

8.450.607 locuinţe convenţionale şi 8.149 alte unităţi de locuit)

Clădiri: 5,1 milioane clădiri (5.117.940 clădiri din care: 5.103.013 clădiri cu locuinţe

şi 14.927 clădiri cu spaţii colective de locuit)

Detalierea în profil teritorial (pe judeţe) a indicatorilor de mai sus se prezintă în Anexă.

Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România din anul 2011 s-a realizat în
conformitate cu recomandările Conferinţei Statisticienilor Europeni pentru runda 2010 a
recensămintelor populaţiei şi locuinţelor[1] şi ale Regulamentulului (CE) nr. 763/2008 al
Parlamentului European şi al Consiliului privind recensământul populaţiei şi locuinţelor[2].

Conform acestor recomandări, populaţia stabilă a României include:

♦         cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie cu domiciliul în România care, la
momentul recensământului, se aflau pe teritoriul ţării (persoane prezente) sau erau
temporar absenţi, fiind plecaţi în străinătate pentru o perioadă mai mică de 12 luni;

♦         cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie veniţi pentru o perioadă de cel puţin 12 luni
sau cu intenţia de a rămâne o perioadă de cel puţin 12 luni (la lucru, în căutarea unui loc
de muncă, la studii, în interes de afaceri etc.) care aveau doar reşedinţa în România;

♦         cetăţenii români plecaţi în străinătate în cadrul misiunilor diplomatice sau militare, oficiilor
consulare şi al reprezentanţelor comerciale româneşti din străinătate.

Conform definiţiei internaţionale, nu s-au cuprins în populaţia stabilă a ţării:

♦         cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie cu domiciliul în România plecaţi în
străinătate pentru o perioadă de cel puţin 12 luni sau cu intenţia de a rămâne în
străinătate o perioadă de cel puţin 12 luni : la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la
studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe perioadă îndelungată);

♦         cetăţenii străini sau fără cetăţenie veniţi în România pentru o perioadă mai mică de
12 luni (persoane temporar prezente).

În conformitate cu recomandările internaţionale, nu au făcut obiectul recensământului şi
nu au fost înregistrate la recensământ următoarele categorii de populaţie:

♦         cetăţenii străini prezenţi în România în cadrul misiunilor diplomatice sau militare, oficiilor
consulare şi al reprezentanţelor comerciale străine în România;

♦         cetăţenii străini prezenţi ocazional în România la momentul critic al recensământului,
pentru diverse scopuri : afaceri, turism etc., veniţi pentru o perioadă mai mică de 12 luni,
care nu aveau domiciliul sau reşedinţa în România;

Au făcut obiectul recensământului, dar nu au putut fi înregistrate în formularele individuale
şi nici în centralizatoare următoarele categorii de persoane:

♦         cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie cu domiciliul în România, care la
momentul critic al recensământului erau plecaţi cu întreaga familie în străinătate şi
pentru care nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare existenţa lor;

♦         persoane care au refuzat explicit sau tacit recenzarea, prin evitarea vizitelor
personalului de recensământ (populaţie necontactată).

Pentru stabilirea rezultatelor din această etapă, de prelucrare a datelor, s-a făcut o
estimare provizorie a numărului de locuinţe aflate în această situaţie. O estimare mai
corectă a acestuia se va putea realiza numai după prelucrarea informaţiilor din
formularele individuale, pe baza unor metode statistice ştiinţific elaborate în conformitate
cu recomandările şi standardele ONU şi UE.

Procentajul locuinţelor în care nu s-a putut realiza recenzarea reprezintă 2,8% din
totalul locuinţelor, adică circa 1 million de persoane (cuprinzând populaţia plecată în
străinătate – întreaga familie – pentru care nu a avut cine să îi declare în ţară; populaţia
necontactată). Ponderi mai ridicate s-au înregistrat la nivelul oraşelor mari: Bucureşti
(6,0%), Timişoara (5,8%), Iaşi (3,0%), Constanţa (2,9%) etc.

Prezentăm mai jos (Figura 1) categoriile de populaţie identificate la recensământul din
octombrie 2011, numărul persoanelor pe categorii şi o comparatie numerică sugestivă cu
datele din statisticile demografice curente.

Figura 1. Categorii de populaţie identificate la la recensământ



PERSOANE PLECATE PE

perioadă îndelungată

(910.264)

POPULAŢIA STABILA

«

(19.042.936)

PERSOANE TEMPORAR
PREZENTE
(301.666)

Persoane prezente
(18.384.049)

Persoane temporar
absente
(658.887)


Prelucrarea, verificarea şi validarea datelor din tabelele centralizatoare completate de
recenzori va continua şi în etapa următoare, pentru estimarea unui număr mai mare de
indicatori care vor fi prezentaţi ca rezultate preliminare ale recensământului. Rezultatele
preliminare ale recensământului populaţiei şi al locuinţelor din 2011 urmează, conform
Programului de desfăşurare a activităţilor RPL 2011, să fie prezentate de Comisia
Centrală a RPL 2011, la sfârşitul lunii mai a.c.

Rezultatele definitive ale RPL 2011 se vor obţine în urma prelucrării informaţiilor individuale
din formularele de înregistrare ale recensământului. Diseminarea acestor rezultate, în
România şi către organismele internaţionale, va fi realizată, conform programului anunţat,
începând cu semestrul al II-lea 2013.

REZULTATELE PROVIZORII ALE RECENSĂMÂNTULUI POPULAŢIEI ŞI
LOCUINŢELOR DIN 20 OCTOMBRIE 2011

Datele provizorii ale recensământului s-au obţinut prin centralizarea operativă a

principalelor informaţii statistice însumate la nivel de localitate – municipiu, oraş, comună
(pe baza tabelelor centralizatoare întocmite de recenzori), pentru cele 105,5 mii sectoare
de recensământ.

Numărul şi structura teritorială a populaţiei stabile

Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului din 20 octombrie 2011, populaţia stabilă
a României a fost de 19.043 mii persoane, din care: 18.384 mii au fost persoane prezente, iar
659 mii temporar absente. Din totalul populaţiei stabile a României 10.054 mii persoane
aveau domiciliul3/reşedinţa4 în municipii şi oraşe (52,8%), iar 8.989 mii persoane locuiau în
comune (47,2%).

Grupate după numărul populaţiei stabile, 22 judeţe au înregistrat sub 400 mii locuitori
însumând 35,6% din populaţia ţării, 17 judeţe aveau o populaţie cuprinsă între 400 – 700
mii locuitori concentrând 47,9% şi doar 2 judeţe au depăşit 700 mii locuitori reprezintând
7,7%. Din totalul de 19.043 mii persoane, 8,8% se regăsesc în Municipiul Bucureşti
(respectiv 1.678 mii persoane).

Judeţele cu populaţia cea mai numeroasă sunt Prahova (cu 735,9 mii locuitori), Iaşi (cu
723,6 mii), Cluj (cu 659,4 mii), Timiş (cu 649,8 mii), Constanţa (cu 630,7 mii), Dolj (cu 618,3
mii), Suceava (cu 614,5 mii). Cel mai mic număr de populaţie îl au judeţele Tulcea (201,5 mii),
Covasna (206,3 mii), Sălaj (217,9 mii), Mehedinţi (254,6 mii), Ialomiţa (258,7 mii), Giurgiu
(265,5 mii), Caraş-Severin (274,3 mii) şi Bistriţa-Năsăud (277,9 mii).

În 13 judeţe din ţară mai mult de jumătate dintre persoane îşi au reşedinţa în municipii şi
oraşe. Judeţele cu un grad ridicat de urbanizare sunt: Hunedoara (cu 74,1%), Braşov (cu
71,2%), Constanţa (cu 67,9%), Cluj (cu 65,9%), în timp ce judeţele cu ponderile cele mai
mici ale populaţiei urbane sunt: Giurgiu (cu 27,9%), Dâmboviţa (cu 28,3%), Teleorman (cu
31,3%), Neamţ şi Călăraşi (cu 35,0%).

Structura etnică a populaţiei stabile a României

La recensământul din octombrie 2011, înregistrarea etniei s-a făcut pe baza liberei
declaraţii a persoanelor recenzate, respectându-se, astfel, dreptul fundamental al fiecărui
individ de a-şi declara în deplină libertate şi fără niciun fel de constrângere apartenenţa
etnică. Rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei relevă faptul că, din totalul
populaţiei stabile, 16.870 mii persoane (88,6%) s-au declarat români.

Populaţia de etnie maghiară a fost la recensământ de 1.238 mii persoane, reprezentând
6,5% din populaţia stabilă a ţării, iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 619
mii persoane (3,2%). Între alte etnii care au înregistrat un număr de persoane de peste 20
mii se situează următoarele grupuri etnice: ucraineni (51,7 mii persoane), germani (36,9
mii), turci (28,2 mii), ruşi – lipoveni (23,9 mii) şi tătari (20,5 mii persoane).

Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată etnia (nu au dorit să o declare sau nu
erau prezente) a fost de 59,2 mii persoane, reprezentând 0,3% din populaţia stabilă a ţării.

În profil teritorial, distribuţia populaţiei după etnie arată că ponderea populaţiei de etnie
română este majoritară în Municipiul Bucureşti (96,6%) şi în 39 de judeţe (cu o pondere
variind între 98,5% la Botoşani şi 52,6,% la Mureş), iar în 26 dintre acestea ponderea
românilor este de peste 90%.

Populaţia de etnie maghiară deţine majoritatea în judeţele Harghita (84,8%) şi Covasna
(73,6%); de asemenea ponderi ridicate se înregistrează şi în judeţele: Mureş (37,8%),
Satu Mare (34,5%), Bihor (25,2%) şi Sălaj (23,2%).

Persoanele de etnie romă reprezintă 3,2% din totalul populaţiei stabile, fiind repartizaţi
relativ uniform în teritoriu, cu ponderi variind între 1,1% în judeţul Botoşani şi 8,8% în judeţul
Mureş. Romii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare, de peste 6,0% din populaţia
stabilă şi în judeţele Călăraşi (8,1%), Sălaj (6,9%) şi Bihor (6,1%).

Cei mai mulţi ucraineni se regăsesc în judeţele Maramureş (31,2 mii persoane), Timiş (6,0 mii
persoane), Suceava (5,7 mii persoane) şi Caraş-Severin (2,6 mii persoane), reprezentând
88,0% din totalul acestora.

Aproape trei sferturi din persoanele de etnie germană (73,0%) se regăseşte în judeţele

Timiş (8,5 mii persoane), Satu Mare (5,0 mii persoane), Sibiu (4,1 mii persoane), Braşov
(3,3 mii persoane), Caraş-Severin şi Arad (fiecare cu câte 3,0 mii persoane).

Circa 90% dintre persoanele de etnie turcă au fost înregistrate în judeţele Constanţa (21,0 mii
persoane) şi Tulcea (1,9 mii persoane) şi în Municipiul Bucureşti (2,4 mii persoane).

O proporţie de 87,7% dintre ruşi-lipoveni îşi au reşedinţa în judeţele Tulcea (10,9 mii persoane),
Constanţa (3,5 mii persoane), Iaşi (2,8 mii persoane), Brăila (1,9 mii persoane), Suceava (1,7
mii persoane).

În judeţul Constanţa este concentrată cea mai mare parte a etniei tătare, respectiv 96,4% dintre
persoanele care au declarat că aparţin acestei etnii (19,7 mii persoane).

Numărul gospodăriilor populaţiei

Din totalul populaţiei stabile a României, 99,1% (18.878 mii persoane), se regăseşte în cele
7.087 mii gospodării ale populaţiei, revenind în medie 2,66 persoane pe o gospodărie (266
persoane la 100 gospodării ale populaţiei). Restul de 165 mii persoane au fost înregistrate în
spaţii colective de locuit sau sunt persoane fără adăpost.

Tabelul 1. Gospodăriile populaţiei pe categorii de localităţi

Numărul
gospodăriilor
populaţiei
% Persoane din
gospodăriile
populaţiei
% Numărul mediu de
persoane pe o
gospodărie a
populaţiei
TOTAL 7.086.717 100,0 18.877.964 100,0 2,66
Municipii şi oraşe 3.915.653 55,3 9.914.121 52,5 2,53
Comune 3.171.064 44,7 8.963.843 47,5 2,83

Mai mult de jumătate din numărul gospodăriilor şi al persoanelor din cadrul acestora se
concentrau în mediul urban. În 16 judeţe majoritatea gospodăriilor populaţiei se află în
municipii şi oraşe, ponderi mai mari prezentând următoarele judeţe: Hunedoara, Braşov
şi Constanţa (între 76,3 – 71,2%), Sibiu (68,7%), precum şi Cluj şi Timiş (66,1%). La
polul opus, cu cele mai mici ponderi ale gospodăriilor din mediul urban, se situează
judeţele Giurgiu (28,4%), Dâmboviţa (30,7%) şi Teleorman (32,1%).
Mărimea medie a unei gospodării este mai mică în mediul urban (2,53
persoane/gospodărie) comparativ cu cel rural (2,83 persoane/gospodărie).
Distribuţia teritorială relevă faptul că mărimea medie a unei gospodării este mai mare în
judeţele Ilfov (3,10 persoane/gospodărie), precum şi în Dâmboviţa, Giurgiu, Bistriţa –
Năsăud, Maramureş şi Suceava (între 2,93 – 2,82 persoane/gospodărie). Cel mai mic
număr mediu de persoane pe o gospodărie se regăseşte în Municipiul Bucureşti (2,39
persoane/gospodărie) şi în judeţele Neamţ şi Hunedoara (2,50 persoane/gospodărie).
Cu excepţia judeţului Sălaj, mărimea medie a gospodăriei este mai mică în municipii şi
oraşe decât în comune.

Clădiri – Locuinţe

3

La recensământ au fost înregistrate locuinţele convenţionale[3], alte unităţi de locuit
nedestinate prin construcţie a fi locuite, dar care sunt practic locuite şi spaţiile colective de
locuit. Prin înregistrarea unor caracteristici constructive şi de dotare, recensământul
permite estimarea unor indicatori necesari pentru caracterizarea condiţiilor de locuit ale
populaţiei.

Figura 3. Modalitatea de calcul a mărimii fondului de locuinţe la recensământ


LOCUINŢE

CONVENŢIONALE

(8.450.607)

Alte unităti de locuit

9

(8.149)

Locuinţe ocupate

Locuinţe sezoniere sau
secundare (ocupate sau
neocupate)

Alte locuinţe neocupate

La recensământul din octombrie 2011 a fost înregistrat un număr de 5.103 mii clădiri[4] în care
se aflau 8.451 mii locuinţe convenţionale. Acestea totalizau un număr de 22.739 mii camere
de locuit care însumează o suprafaţă locuibilă de 398.037 mii m.p. Comparativ cu mediul
rural, în urban locuinţele convenţionale au un număr mediu de camere mai mic, dar suprafaţa
medie a locuinţelor şi a camerelor de locuit este mai mare.

Tabelul 2. Camere de locuit şi suprafaţa camerelor de locuit pe categorii de

localităţi

9

Total Municipii
şi oraşe
Comune
Numărul locuinţelor convenţionale 8.450.607 4.582.717 3.867.890
Numărul camerelor de locuit 22.739.300 11.417.793 11.321.507
Suprafaţa camerelor de locuit (mii m.p.) 398.037 220.453,7 177.582,8
Numărul mediu de camere pe o locuinţă 2,7 2,5 2,9
Suprafaţa medie a camerelor
de locuit (m.p.) pe o:
locuinţă 47,1 48,1 45,9
cameră de locuit 17,5 19,3 15,7

Numărul camerelor de locuit pe o locuinţă este mai mare în judeţele Ilfov, Giurgiu, Tulcea, Buzău,
Călăraşi, Ialomiţa, Olt şi Vrancea (între 3,3 şi 3,0 camere/locuinţă), respectiv mai mic în judeţele
Harghita (2,3), Cluj, Covasna, Hunedoara şi Municipiul Bucureşti (2,4).

O suprafaţă a camerelor de locuit mai mare s-a înregistrat, în medie, în Municipiul
Bucureşti (21,1 mp/cameră) şi în judeţele Braşov, Cluj, Satu Mare, Ilfov, Sibiu, Harghita şi
Covasna (între 20,8 şi 19,1 mp/cameră). Cele mai mici suprafeţe medii pe o cameră se
înregistrează în judeţele Călăraşi (13,4 mp/cameră), Giurgiu şi Teleorman (14,0
mp/cameră).

Locuinţe cu suprafeţe medii dintre cele mai mari există în judeţele Ilfov, Timiş, Satu Mare
şi Constanţa (între 65,7 şi 52,0 mp/locuinţă). Cele mai mici suprafeţe medii au fost
înregistrate în judeţele Brăila (39,4 mp/locuinţă), Călăraşi şi Vaslui (39,7 mp/locuinţă),

Teleorman (40,7 mp/locuinţă) şi Mehedinţi (41,0 mp/locuinţă).

*

* *

Prezentul comunicat de presă este disponibil pe site-ul www.recensamantromania.ro

Informaţii suplimentare detaliate pe judeţe şi localităţi sunt disponibile pe site-urile direcţiilor
regionale şi judeţene de statistică.

Anexa

2011 – RECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI ŞI LOCUINŢELOR DIN ROMÂNIA

J                            7 9

– DATE PROVIZORII –

Tabelul 1. Numărul clădirilor, locuinţelor şi gospodăriilor, pe judeţe

Judeţe Număr clădiri Număr locuinţe Numărul
gospodăriilor
populaţiei
TOTAL din care:
clădiri în care
se află
locuinţe7
TOTAL din care:
locuinţe
convenţionale
A 1 2 3 4 5
ROMÂNIA 5117940 5103013 8458756 8450607 7086717
ALBA 103367 102983 146878 146781 118889
ARAD 128721 128244 188183 187814 150698
ARGES 172494 172189 267518 267188 223253
BACAU 172602 172253 267970 267800 222170
BIHOR 158293 157662 241657 241539 201352
BISTRITA-NASAUD 81590 81448 113959 113851 96666
BOTOŞANI 125228 124989 170001 169837 148032
BRAŞOV 91738 91077 230521 230165 193527
BRAILA 76133 76049 133685 133655 118496
BUZAU 147318 147089 193060 193047 160779
CARAS-SEVERIN 76349 76142 130022 129895 100276
CALARASI 92504 92389 118074 118073 99485
CLUJ 143661 143065 304810 303716 253624
CONSTANTA 126826 125161 262790 262109 227922
COVASNA 57174 56887 88954 88909 76345
DAMBOVITA 161455 161322 207423 207352 170651
DOLJ 189708 189537 275757 275685 225496
GALATI 116071 115925 223167 223127 188729
GIURGIU 95568 95494 112710 112688 91710
GORJ 112318 112085 156053 156037 119942
HARGHITA 90584 89925 132847 132591 112593
HUNEDOARA 80469 80005 194766 194560 157195
IALOMITA 82482 82409 108882 108859 93329
IASI 172289 171867 293398 293333 257121
ILFOV 111463 111244 142582 142325 116325
MARAMURES 132522 132282 195278 194685 163291
MEHEDINTI 91553 91424 128805 128797 97561
MURES 144953 144426 223762 223211 194864
NEAMT 147123 146592 213100 212806 181703
OLT 140813 140728 184355 184276 151321
PRAHOVA 213061 212395 315664 315498 263702
SATU MARE 100196 100026 141044 140971 119286
SALAJ 74630 74478 100464 100419 80445
SIBIU 93091 92569 166983 166773 137503
SUCEAVA 189688 188916 255579 255487 216478
TELEORMAN 133612 133560 164933 164830 136449
TIMIS 141789 141422 270804 270459 240762
TULCEA 66438 65996 93947 93844 79097
VASLUI 123175 123042 166279 166231 141557
VALCEA 132982 132520 177924 177736 138142
VRANCEA 112046 111863 149881 149854 127932
Mun.BUCURESTI 113863 113334 804287 803794 692019

7 Exclusiv clădiri destinate spaţiului colectiv de locuit în care se aflau locuinţe convenţionale

9

Tabelul 2. Populaţia stabilă după etnie, pe judeţe

– persoane –

Judeţe

A

Populaţie
stabilă
TOTAL

1

Din care, după etnie:
Română

2

Maghiară

3

Romă

4

Germană

5

Ucraineană

6

Turcă

7

Tatară

8

Rus-
lipoveană

9

Alte
etnii1

10

Etnie
nedeclarată

11

96040
ALBA 327224 294335 15870 15492 780 21 26 _ 19 282 399
ARAD 409072 343163 37067 16546 2956 1295 51 3 29 6983 979
ARGEŞ 591353 573678 288 15300 61 20 89 3 23 1132 759
BACAU 583588 561034 4373 15254 114 29 58 5 36 1331 1354
BIHOR 549752 367221 138441 33697 710 105 47 * 29 6862 2638
BISTRITA-NASAUD 277861 249925 14773 12165 494 61 25 18 146 254
BOTOŞANI 398938 393084 53 4237 28 684 21 3 437 156 235
BRAŞOV 505442 442078 39275 17929 3313 66 81 12 88 1069 1531
BRAILA 304925 293763 75 7961 31 26 178 6 1938 422 525
BUZĂU 432054 411041 171 20219 132 14 55 * 12 120 288
CARAS-SEVERIN 274277 244748 3276 7533 3070 2600 19 3 15 12470 543
CAL ARAŞI 285050 260819 156 22974 14 8 522 5 17 365 170
CLUJ 659370 523424 103457 22468 659 173 90 9 53 2339 6698
CONSTANTA 630679 567799 742 8401 139 88 21014 19720 3538 8165 1073
COVASNA 206261 45560 151787 8238 109 15 12 8 272 260
DAMBOVITA 501996 472402 180 26281 43 16 63 * 18 2844 148
DOLJ 618335 587549 218 28911 92 21 53 4 8 740 739
GALAŢI 507402 488382 252 17258 74 37 83 3 183 735 395
GIURGIU 265494 249841 178 14848 17 4 46 * 11 107 441
GORJ 334238 326873 161 6815 24 24 10 * 10 121 198
HARGHITA 304969 40431 258615 5422 72 17 11 3 3 214 181
HUNEDOARA 396253 369782 16219 7567 991 139 35 7 31 736 746
IALOMIŢA 258669 241880 265 15612 14 16 74 * 364 283 159
IAŞI 723553 706328 161 11286 89 53 76 6 2839 1616 1099
ILFOV 364241 343730 303 15372 105 48 517 42 73 2575 1476
MARAMUREŞ 461290 380018 34781 12638 1243 31234 30 * 17 432 895
ROMANIA
19042936
16869816
1237746
619007
36884
51703 28226 20464
23864
59186
Judeţe

A

Populaţie
stabilă
TOTAL

1

Din care, după etnie:
Română

2

Maghiară

3

Romă

4

Germană

5

Ucraineană

6

Turcă

7

Tatară

8

Rus-
lipoveană

9

Alte
etnii1

10

Etnie
nedeclarată

11

MEHEDINŢI 254570 241501 153 10956 156 13 38 * 1561 190
MUREŞ 531380 279488 200989 46637 1471 88 51 4 73 576 2003
NEAMŢ 452900 444994 189 6703 91 35 44 6 231 259 348
OLT 415530 405393 246 9601 11 5 31 7 105 131
PRAHOVA 735903 716047 448 17798 150 16 166 6 54 453 765
SATU MARE 329079 189991 113541 17513 4986 1397 7 7 405 1232
SALAJ 217895 150143 50659 15137 70 29 * * 5 1270 579
SIBIU 375992 340836 10893 17901 4117 28 30 3 60 671 1453
SUCEAVA 614451 590741 178 11858 699 5698 32 1717 2762 766
TELEORMAN 360178 348299 140 10550 15 3 36 * 3 598 533
TIMIŞ 649777 555752 35294 14534 8497 5953 133 24 105 17967 11518
TULCEA 201462 179582 97 3768 49 1317 1891 179 10908 3512 159
VASLUI 375148 368317 49 5933 11 5 12 3 82 95 641
VALCEA 355320 348344 198 6384 63 13 38 * 8 145 125
VRANCEA 323080 309999 72 11916 14 10 41 * 6 166 855
Mun. BUCUREŞTI 1677985 1621501 3463 21394 1110 279 2388 388 779 12978 13705

* – rubricile marcate cu * semnifică număr redus de cazuri de observare (mai mic de 3)

1) – cuprinde şi toate etniile cu mai puţin de 20.000 persoane declarate la nivel naţional, respectiv: sârb, slovac, evreu, bulgar, ceh, croat, grec, polonez, armean, rutean,
italian, albanez, macedonean


[1]

Conference of European Statisticians Recommendations for the 2010 Censuses of Population and
Housing, prepared in cooperation with the United Nations Economic Commission for Europe and Statistical
Office of the European Communities (EUROSTAT)

[2] REGULATION (EC) No 763/2008 OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL of 9 July
2008 on population and housing censuses

[3]

Locuinţa convenţională este o unitate distinctă din punct de vedere funcţional, alcătuită din una sau

mai multe camere de locuit, prevăzută, în general, cu dependinţe (bucătărie, baie etc.) şi/sau cu alte spaţii
de deservire (cămări, debarale etc.), independentă de alte locuinţe sau spaţii, având intrare separată,
indiferent dacă este ocupată de una sau mai multe gospodării sau neocupată.

[4] Clădiri rezidenţiale şi clădiri nerezidenţiale în care se aflau locuinţe convenţionale.

Concluzie

Ce cred personal că indică nivelul scăzut al populației, d.p.d.v negativ înseamnă adoptarea rapidă de politici puternice, solide pentru că nu vor mai fi persoane care să contribuie la pensie și sănătate. Un factor pozitiv este că ai dreptul la libertatea de circula în spațiul european și nu numai și de îți stabili oriunde domiciliul.

  • Edi

    Recensamantul nu prea este corect in marile orase sunt cartiere cu multe blocuri nerecenzate, care au o populatie mai mare decat cea care a iesit la recensamant