Nokia va închide fabrica de la Jucu, judeţul Cluj, în cadrul unui program de eficientizare şi reducere a costurilor, iar 2.200 de angajaţi îşi vor pierde locurile de muncă, deoarece unităţile de producţie de mare volum din Asia sunt mai eficiente pentru grupul finlandez.

Grupul finlandez Nokia a început în februarie 2008 producţia de telefoane mobile la fabrica din Jucu, investiţia în fabrică ridicându-se la 60 de milioane de euro.

Nokia a primit în 2007 cu titlu gratuit 90 din cele 159 hectare ale Parcului Industrial Tetarom III, iar Guvernul a alocat 12 milioane lei pentru finanţarea lucrărilor de infrastructură la acest parc, pentru investiţia de la Jucu.

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Marius Nicoară, a precizat atunci că, pentru introducerea utilităţilor pe terenul de 159 de hectare al Parcului Industrial de la Jucu sunt necesare 33 milioane euro, din care 10 milioane euro ar urma sã fie asigurate de autorităţile judeţene şi locale, iar restul sumei din fonduri guvernamentale.

Procedurile de închidere a fabricii se vor derula până la sfârşitul anului.

Producătorul finlandez de telefoane mobile a mai închis în acest an şi centrul de Cercetare şi Dezvoltare din Cluj, concediind cei aproximativ 120 de angajaţi ai unităţii.

“Nokia vrea să-şi ajusteze producţia de telefoane către locaţiile cu proximitate optimă faţă de distribuitori şi de pieţele cheie. Prin urmare, Nokia intenţionează să închidă fabrica de la Cluj, România, înainte de sfârşitul anului 2011, deoarece unităţile de producţie de mare volum din Asia oferă o mai bună scară a operaţiunilor şi beneficii de proximitate“, se spune într-un comunicat transmis joi de grupul finlandez Nokia.

Nokia a fost anul trecut al doilea mare exportator din România, după Dacia. După primele nouă luni ale anului trecut, compania avea deja exporturi de 750 milioane euro.

Afacerile Nokia România au crescut anul trecut la 6,7 miliarde lei (circa 1,6 miliarde euro), de la 4,3 miliarde lei în 2009. Compania a avut în 2010 venituri de 7 miliarde lei şi un profit net de 181 miliarde lei.

Nokia a produs la Jucu, în cei aproape trei ani de activitate, telefoane mobile din segmentul inferior de preţ şi accesorii pentru telefoane.

Decizia face parte dintr-un pachet de măsuri suplimentare de aliniere a forţei de muncă şi a operaţiunilor.

“Închiderea fabricii de la Cluj şi ajustările aduse lanţului comercial vor avea un impact de circa 2.200 de angajaţi asupra forţei de muncă”, se spune în comunicat.

De asemenea, grupul va renunţa la alţi 1.300 de angajaţi din cadrul diviziei Location & Commerce.

Concedierile se adaugă la disponibilizările a 6.000 de angajaţi anunţate în aprilie, se mai arată în comunicat.

Angajaţii afectaţi vor avea acces la un program de sprijin derulat de Nokia.

Măsura se încadrează în strategia companiei şi are rolul de a reduce costurile, de a eficientiza şi simplifica structura grupului, se mai arată în comunicat.

Nokia a pus sub evaluare şi operaţiunile din Salo (Finlanda), Komarom (Ungaria) şi Reynosa (Mexic). Aceste fabrici vor continua să producă pentru pieţele din Europa şi America de Nord, însă grupul intenţionează să le reorienteze treptat către software şi personalizarea pachetelor de vânzări. Măsurile vor afecta forţa de muncă de la cele trei fabrici începând de anul viitor.

Compania avea la sfârşitul lunii iunie peste 138.000 de angajaţi la nivel global, faţă de circa 130.000 la sfârşitul anului trecut.

Activitatea de la Jucu va fi transferată în fabrici din Coreea de Sud, India şi China

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, a declarat joi presei, că după închiderea fabricii Nokia de la Jucu, activitatea de aici va fi transferată către alte fabrici ale companiei din Asia, respectiv Coreea de Sud, India şi China.

Potrivit lui Tişe, decizia de închidere a fabricii Nokia de la Jucu are la bază doar motive economice şi nu are nicio legătură cu condiţiile din România.

“Am avut, joi, o întâlnire cu vicepreşedintele companiei Nokia, cu care am discutat despre fabrică. Decizia lor cu privire la încetarea activităţii la fabrica din Jucu a fost luată încă din februarie, iar activitatea va fi preluată de alte fabrici ale companiei din Asia, respectiv Coreea de Sud, India şi China. Poziţia lor a fost fermă, în sensul că decizia de închidere nu are legătură cu condiţiile din România, ci doar cu strategia lor economică, care vizează subcontractorii. Aspectul important care a contat a fost faptul că subcontractorii Nokia provin din Asia, iar transportul materialelor spre România era mult prea scump pentru Nokia şi atunci au preferat ca activitatea de la Jucu să fie transferată într-o altă fabrică din Asia”, a spus Tişe.

Potrivit acestuia, compania Nokia şi-a exprimat disponibilitatea de a găzdui în halele fabricii de la Jucu un alt investitor.

“Halele fabricii din Jucu nu vor fi distruse, noi ne-am exprimat dorinţa să fie date unui alt investitor şi vom discuta clauzele contractuale după ce Nokia ne va informa cu privire la decizia luată. Nokia şi-a exprimat disponibilitatea de a găzdui un alt investitor în aceste hale”, a afirmat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj.

Cluj. De ce închide Nokia fabrica din România, de la Jucu, Cluj în 2012?

De la condiţii economice incomode la corupţie şi mentalităţi învechite, românii s-au obişnuit să audă că este vina lor atunci când o companie mare evită piaţa autohtonă sau se mută în altă ţară.

Închiderea fabricii Nokia din Cluj nu are legătură însă cu România, ci cu încercarea disperată a grupului finlandez de a se adapta, după ani de decădere, la transformările tumultoase ale pieţei telefoanelor şi gadget-urilor mobile care au venit după reinventarea smartphone-ului de către Apple şi Google şi răspândirea în ritm accelerat a internetului wireless de mare viteză.

Nokia şi-a anunţat joi dimineaţă cei 2.200 de angajaţi de la Jucu, judeţul Cluj, că nu vor mai avea de lucru de anul viitor. Fabrica a fost deschisă la începutul lui 2008, fiind considerată o mare victorie pentru o ţară care parcă nu aflase încă de criza financiară care mocnea în SUA şi nu ştia că boom-ul economic alimentat de credit avea să se încheie cu o recesiune dureroasă, urmată de venituri mai mici, concedieri şi un pesimism tot mai profund.

Fabrica se va închide până la sfârşitul anului, iar angajaţii vor fi introduşi, conform politicii corporatiste a Nokia, într-un program de sprijin şi reorientare profesională. Vor primi şi bani în plus, a anunţat grupul, pentru o tranziţie mai uşoară către un eventual nou loc de muncă.

Premierul Emil Boc le-a spus miercuri miniştrilor că există un risc major de delocalizare a unor investiţii multinaţionale din România, deoarece criza economică accentuează competiţia globală, şi că Guvernul trebuie să fie pregătit ca, într-o asemenea eventualitate, să atragă alte investiţii străine în ţară.

La începutul anului 2008, angajaţii de la Cluj au început să asambleze telefoane mobile ieftine, iar un an mai târziu compania angaja încă 400 de oameni, extinzând forţa de muncă la 2.000 de salariaţi, pentru a produce şi accesorii pentru telefoane.

Deschiderea fabricii de la Cluj a fost marcată de un scandal în Germania, unde închiderea unei unităţi de producţie a Nokia de la Bochum a fost întâmpinată de angajaţi şi de autorităţile locale cu proteste şi comentarii dure. Închiderea fabricii de la Bochum a afectat 2.300 de angajaţi.

Nokia a acordat atunci plăţi compensatorii de 200 de milioane de euro celor 2.300 de angajaţi, reprezentând în medie aproape 87.000 de euro pe angajat.

Uniunea Europeană a acordat în 2009 landului german Renania de Nord un ajutor de 5,5 milioane euro pentru sprijinirea reintrării a peste 1.300 de angajaţi în câmpul muncii.

Astfel de ajutoare se acordă la cererea autorităţilor naţionale.

În primul an de activitate, Nokia România SRL a avut o cifră de afaceri de 1,6 miliarde lei, care a urcat la 4,3 miliarde lei în 2009 şi 6,7 miliarde lei (1,6 miliarde euro) anul trecut.

Nokia a inaugurat în 2007, la Cluj, şi un centru de cercetare şi dezvoltare cu circa 120 de angajaţi, care a fost închis în acest an.

România nu este singura ţară afectată de măsurile de austeritate ale Nokia. Angajaţii de la trei fabrici din Finlanda, Ungaria şi Mexic se pregătesc de veşti proaste anul viitor, grupul evaluând aceste unităţi, iar alţi 1.300 de salariaţi ai grupului vor fi disponibilizaţi odată cu cei 2.200 de români de la Cluj.

Ministrul Comunicaţiilor, Valerian Vreme, a declarat joi pentru MEDIAFAX că plecarea Nokia de la Cluj arată că trebuie urgentată implementarea schemei de ajutor de stat pentru sectorul IT&C, care va convinge investitorii să rămână sau să dezvolte afaceri în România.

Autorităţile locale au arătat că pot gestiona concedierile de la Jucu.

Potrivit comunicatului prin care Nokia a anunţat joi dimineaţă măsurile, fabricile “de mare volum” din Asia sunt mai eficiente decât cea din România datorită proximităţii faţă de distribuitori şi piaţa finală de desfacere.

Cu alte cuvinte, după cum a elaborat ulterior chiar directorul general al Nokia, Stephen Elop, pieţele dezvoltate ca Europa, SUA sau Japonia manifestă o cerere explozivă pentru smartphone-uri, în timp ce telefoanele simple, ieftine, cu marjă foarte scăzută de profit, sunt căutate pe marile pieţe emergente, precum India şi China. Astfel, costurile de distribuţie şi marketing sunt prea mari dacă telefoanele, deja ieftine şi puţin profitabile, trebuie transportate în cealaltă parte a lumii pentru a ajunge la clienţi.

Totodată, costurile se reduc în Asia datorită unor politici fiscale mai “prietenoase” cu investitorii străini şi pretenţiilor salariale mult mai mici ale angajaţilor.

De altfel, la scurt timp după anunţul privind închiderae fabricii din Cluj s-a aflat că producţia va fi transferată către unităţi din Coreea de Sud, India şi China.

Fabrica de la Jucu a produs, în ultimii trei ani, astfel de telefoane ieftine şi accesoriile care le însoţesc. Nokia a fost anul trecut al doilea mare exportator din România, după Dacia.

Însă migraţia clienţilor cu venituri mari către produse mai avansate putea fi anticipată încă din ultima parte a anului 2007, sau măcar din 2008, după succesul răsunător al revoluţionarului (la acea vreme) iPhone, prin care Apple a reinventat smartphone-ul inventat în 1996 tot de Nokia.

În ultimii doi ani, Nokia a pierdut pe rând titlul de cel mai mare producător de smartphone-uri după volumul vânzărilor, apoi pe cel de cel mai mare producător de telefoane mobile în general. După zece ani de dominaţie, cu o cotă de piaţă cândva de peste 40% la nivel mondial, grupul finlandez a rămas în urmă, nu a reuşit să ţină pasul cu inovaţiile din industrie şi cu evoluţia gusturilor şi pretenţiilor clienţilor.

Acţiunile companiei s-au prăbuşit în ultimii ani, de la vârful de peste 27 de euro înregistrat în ultima parte a lui 2007 la 4,2 euro în şedinţa de joi, cu 45% sub nivelul de la sfârşitul lui 2010.

Astăzi, Nokia nu contează pe piaţa smartphone-urilor şi tabletelor, singura tresărire a companiei în acest domeniu care pare că-i este străin fiind înţelegerea de la începutul anului cu Microsoft, un alt întârziat în istoria recentă a comunicaţiilor mobile. Piaţa aşteaptă la sfârşitul acestui an, sau anul viitor, primele smartphone-uri Nokia bazate pe sistemul de operare Windows Phone 7, de care depind speranţele celor două companii în arena telefoanelor “inteligente” şi a tabletelor.

Piaţa smartphone-urilor şi tabletelor, râvnită pentru marjele uriaşe de profit şi prestigiul câştigat de companiile care reuşesc să se impună, este dominată de Apple şi de producătorii de telefoane bazate pe platforma software Android a Google, în frunte cu grupul sud-coreean Samsung.

Totodată, Nokia a pierdut încet-încet dominaţia asupra pieţelor asiatice, îndeosebi în China, unde producători locali precum grupul ZTE au reuşit să câştige în ultimii ani cotă de piaţă pe segmentul telefoanelor ieftine deoarece pot oferi o calitate similară la preţuri mai mici.

Nokia a înregistrat în trimestrul al doilea o pierdere netă de 368 milioane euro, prima din 2009, cauzată de scăderea vânzărilor de telefoane mobile.

Prăbuşirea acţiunilor companiei a fost însoţită de demiteri la conducere, schimbarea directorului general, plecarea mai multor directori executivi şi coborârea ratingurilor, care au ajuns în această vară la două trepte deasupra categoriei speculative “junk”.

Concedierile anunţate joi, care vor afecta 3.500 de angajaţi, se adaugă celor 4.000 de disponibilizări anunţate în aprilie. Compania avea 138.000 de salariaţi la jumătatea anului, faţă de 130.000 la sfârşitul lui 2010.