Browse By

Emil Boc despre bugetul de stat, revizuirea Constituției, politică și altele cu Ion Cristoiu

Emil Boc la emisiunea Ultimul cuvânt de la B1 TV cu Ion Cristoiu

Premierul Emil Boc a participat la emisiunea Ultimul cuvânt de la B1 TV cu Ion Cristoiu

Emisiunea Ultimul cuvânt se pliază pe cele mai importante evenimente din ziua respectivă, este un talk show de analiză, total diferit de ce se întâmplă la alte televiziuni, căci are invitaţi doar specialişti din domeniile abordate, oameni care cunosc perfect tot ceea ce ţine de tema tratată.

Ion Cristoiu: Bună seara, stimaţi telespectatori, la o nouă ediţie a emisiunii „Ultimul cuvânt”. Din câte ştiţi, la Bruxelles, a avut loc o reuniune a Consiliului Uniunii Europene. S-a decis o guvernanţă fiscală pentru Zona euro. La ea, au aderat şi alte state care nu sunt în Zona euro, printre care şi Românie. Despre acest moment, despre ce va face România, despre întâlnirea de la Cotroceni de miercuri, dar şi despre bugetul de stat vom discuta cu domnul premier Emil Boc. Bună seara, domnule premier.

Emil Boc: Bună seara şi mulţumesc pentru invitaţie.
Ion Cristoiu: O întrebare personală. Am aflat de la cineva care vindea zarzavaturi în Piaţa Amzei că veneaţi şi dumneavoastră. Folosim?
Emil Boc: Da, sunt aici aproape, vecini, că stau…
Ion Cristoiu: Da, păi, suntem vecini.
Emil Boc: Stau aici, aproape, pe Calea Victoriei.
Ion Cristoiu: L-aţi întrebat vreodată pe domnul Chiliman când dă Piaţa Amzei în folosinţă?
Emil Boc: Să ştiţi că demult îmi pun eu întrebarea asta, dar n-am apucat să îl întâlnesc, să găsesc ocazia asta, dar mi-ar face plăcere să fie cât mai repede deschisă pentru că şi eu am simţit nevoia ca om al zonei acum, temporar, că suntem vecini în Bucureşti.

Ion Cristoiu: Păi, de-aia ştiu. De-aia zic, că suntem în aceeaşi zonă. Domnul premier stă pe Calea Victoriei, suntem…
Emil Boc: Da, eu am stat aici nu numai… Nu stau în casă de protocol, stau într-un apartament al partidului încă din 2005 încoace.
Ion Cristoiu: Cum al partidului? A, e apartament… Asta e o noutate.
Emil Boc: Da, da, da. Nu, Partidul Democrat Liberal are un apartament de serviciu pe Calea Victoriei şi pe care l-am folosit şi îl folosesc încă din 2005, de când am devenit preşedinte al partidului. Nu m-am mutat după ce am devenit premier într-o altă casă de protocol sau într-o altă locaţie.

Ion Cristoiu: Staţi cu familia?
Emil Boc: Din nefericire, nu. Familia este la Cluj. A fost una dintre neîmpliniri ai acestor ani de mandat pentru că n-am putut să fiu alături de fetiţe pentru că acum sunt clasa a IX-a, clasa a VI-a, dar ştiţi cum e. A-i scoate din mediul de la şcoală, a-i duce la Bucureşti să se adapteze. Plus că, în 2009, urmau alegerile. După 2009, s-au terminat alegerile, dar a venit criza. Tot timpul probleme peste probleme. Mă duc la Cluj din când în când. Ne mai vedem în vacanţe. Mai vine soţia şi cu fetiţele din când în când, dar mai rar pentru că şcoala nu le permite un program atât de lax, iar soţia este şi ea cadru universitar la Facultatea de Litere. Trebuie să-şi urmeze cursurile, dar face parte din viaţă, din job description. Mai gătesc, mai cumpăr. Mă descurc cu amândouă îndeletnicirile.
Ion Cristoiu: Da. Nu ştiam că sunteţi… Uite o noutate.
Emil Boc: Şi întotdeauna şi eu îmi fac cumpărăturile de aici, din zona Amzei, de la piaţă, de la magazinele din preajmă.

Ion Cristoiu: Toţi îl întreabă pe domnul Chiliman când o să refacă. Domnule premier, înainte de Bruxelles, a fost o reuniune la Marsilia, dar nu ştim aproape nimic ce s-a întâmplat acolo. Aţi fost şi dumneavoastră prezent.
Emil Boc: Deci, la Marsilia a fost Congresul Partidului Popular European şi – ca regulă – întotdeauna înaintea unui consiliu european, se realizează o sesiune a şefilor de stat şi de guvern din Partidul Popular European, care sunt, de fapt, cei care decid destinul Uniunii Europene. Aici este preşedintele Comisiei Europene Barroso, aici este Merkel, aici este Sarkozy, aici sunt cei mai importanţi lideri ai Uniunii Europene şi, de fapt, ce se decide în acea reuniune informală a Partidului Popular European, practic, se consolidează după aceea în şedinţa Consiliului European cu toţi cei 27 de şefi de stat şi de guvern. Acum, pentru că a fost Congresul Partidului Popular European la Marsilia, această reuniune a şefilor de stat şi de guvern din Partidul Popular European s-a ţinut la Marsilia şi, a doua zi, s-a ţinut la Bruxelles Consiliul European. În mod normal, dacă nu era Congresul, se ţineau ambele în aceeaşi zi la Bruxelles: şi şedinţa PPE şi şedinţa Consiliului European.

Ion Cristoiu: Dumneavoastră aţi fost la congres sau la reuniuni?
Emil Boc: Eu am fost şi la congres şi la reuniunea informală a şefilor de stat şi de guvern din PPE, iar la Consiliul European, potrivit Tratatului de la Lisabona, România este prezentată de preşedintele ţării, de domnul Traian Băsescu, la şedinţa plenară. Până la Tratatul de la Lisabona, era şi şeful de stat şi şeful de guvern. După Lisabona, este o singură persoană care reprezintă ţara şi aşa cum în Franţa, de exemplu, Nicolas Sarkozy reprezintă Franţa şi nu primul ministru Fillon, şi în România şi ţinând cont de atribuţiile constituţionale ale preşedintelui, oficial, la şedinţa Consiliului European, România este reprezentată de preşedinte, dar participăm împreună la reuniunea, repet, a PPE, de fapt, acolo unde este şi preşedintele Comisiei Europene şi preşedintele Consiliului European şi liderii cei mai importanţi din UE. Practic, 16 lideri din 27 sunt de la PPE.

Ion Cristoiu: Am citit un articol care se întreba de ce aţi mers cu un avion privat.
Emil Boc: Pentru că acest congres al PPE a presupus o delegaţie a partidului nostru care este membru cu drepturi depline al PPE şi am fost o delegaţie de aproximativ 20 de persoane şi care, întrucât nu exista legătură directă sau o altă modalitate, departamentul de specialitate al partidului a încheiat o cursă, fiecare am cotizat individual, s-a pus la partid, partidul a plătit …
Ion Cristoiu: Staţi puţin, deci putem da un răspuns ziariştilor care s-au interesat şi spuneau că nu au găsit nici o informaţie, că a fost al PD-L-ului şi că aţi contribuit fiecare…
Emil Boc: Ca să fim bine înţeleşi: nu a fost plătit un cent din banii guvernamentali sau din alţi bani. Banii au fost suportaţi de către partid, după achitarea, repet, individuală, fiecare a costului pe care l-am împărţit; de altfel, şi costul de cazare, fiecare individual şi-a plătit cazarea la Marsilia, pentru că este o chestiune care nu a avut în primul rând de-a face cu acţiunea guvernamentală sau ministerială. A fost o acţiune de partid; bun, că pe acţiunea de partid s-a suprapus aşa cum am spus şi reuniunea informală a şefilor de stat şi de guvern din PPE, la care am participat, a fost un lucru secundar.

Ion Cristoiu: Da. Probabil că eu dacă aş fi membru al grupării socialiste europene aş spune că aceste măsuri sunt impuse Europei care este şi socialistă, de partidele de dreapta, da?
Emil Boc: Acuma, dacă ne uităm cu atenţie observăm că şi în ţări unde au fost sau sunt guvernări de stânga, soluţiile tot de dreapta sunt, de centru-dreapta, pentru că ieşirea din această criză presupune soluţii de dreapta şi nu soluţii populiste, demagogice sau care să nu aibă contact direct cu economia. Aşa este – soluţiile ieşirii din criză sunt soluţii de dreapta – dar eu cred că în România este foarte puţină dezbatere cu privire la viitorul Europei, locul României în Europa. Am fost două zile la Marsilia. Practic, pe toate televiziunile franceze, indiferent că mă uitam la ce oră din zi, pe cel puţin un canal se discuta foarte serios ce înseamnă Europa, destinul ei, destinul monedei euro, destinul Franţei în cadrul Europei, destinul Europei în raport cu lumea. La noi, din nefericire, toată dezbaterea asta publică este puţin cantonată spre ceea ce înseamnă România, locul ei în Europa, la noi „Jos Băsescu! Jos, Boc!” sunt axele de bază ale discursului public şi mai puţin ce face această ţară dincolo de Boc şi Băsescu, pentru că trebuie să te gândeşti la viitorul unei ţări, iar acum, practic, se joacă soarta UE. Acolo îţi dai seama, simţi cu acuitate acest sentiment că este în joc, prin discutarea monedei euro care este de fapt simbolul UE, soarta UE ca întreg. Acum, cine rămâne de căruţă, ca să folosesc un limbaj popular, rămâne definitiv în afara UE. De aceea, eu spun că marele câştig al României a fost acela că a rămas conectată la marea Europă, la Europa care are motoarele puternice, la nucleul dur al UE şi nu a rămas marginalizată. Dar poate deveni marginalizată România dacă rămâne prizoniera politicilor populiste gen Ponta şi Antonescu.

Ion Cristoiu: Bun, dar întrebarea este, Viktor Orban a fost la această reuniune?
Emil Boc: Exact.
Ion Cristoiu: Şi acolo am văzut că la Consiliu a avut o altă poziţie.
Emil Boc: Poziţia Ungariei a fost în felul următor, sau să fac o descriere foarte directă a problemei. Prima propunere care a fost pe masă a fost aceea de revizuire a tratatelor UE. A fost viziunea franco-germană, dar o viziune foarte dură a unei Europe cu 17 membri, cu o structură de conducere separată, care…
Ion Cristoiu: A Uniunii Europene care foloseşte euro…
Emil Boc: Acolo s-a bazat. A fost viziunea preşedintelui Rompuy, a Consiliului European, care mergea pe o idee în două etape de modificare a regulilor jocului. Prima dată o modificare a protocolului 12, care însemna preluarea acestei reguli de aur despre care toţi vorbesc, deficit structural 0,5, datorie maxim 60% din PIB. Franţa, Germania doreau revizuirea tratatelor cu cei 17, în primul rând, Rompuy, preşedintele Consiliului European, dorea o modificare a protocoalelor care nu presupunea modificarea tratatelor şi dacă era unanimitate se putea adopta fără să se ratifice de statele membre în ţările lor…

Ion Cristoiu: Da…
Emil Boc: Şi datorită faptului că Marea Britanie, în esenţă, s-a opus modificării tratatelor şi şi-a utilizat, practic, pentru prima dată dreptul de veto în cadrul Uniunii Europene, nu s-a putut merge pe modificarea tratatelor sau pe modificarea protocolului 12, care cereau unanimitate amândouă. Şi atunci s-a găsit a treia soluţie, inspirată din soluţia franco-germană, numai că aici a fost marele câştig al României, datorită intervenţiei preşedintelui, că nu s-a limitat la „Europa celor 17”, ci s-a dat şi posibilitatea ca altor ţări din zona non-euro să vină şi să fie parte la acest acord interguvernamental de guvernanţă fiscală. De ce spun acord guvernamental, şi e foarte important termenul acum, să se reţină. Previziunea tratatelor însemna unanimitate, acordul interguvernamental nu mai presupune unanimitate, ci doar ratificarea de către cei care semnează…

Ion Cristoiu: …care s-au înscris.
Emil Boc: …acest acord interguvernamental. Deocamdată, nimeni n-a semnat nici un acord. S-au manifestat declaraţii de intenţie. Urmează ca până la Consiliul European din primăvară, din martie, fiecare stat să semneze sau nu acest acord interguvernamental, urmând ca până în 31 decembrie 2012 să îl ratifice prin revizuirea Constituţiei în plan intern. Ei, alături de Marea Britanie au mai fost Cehia, Ungaria şi Suedia, care au spus în principiu „nu”, dar spre final au dat de înţeles că merg pe opţiunea „da”, sub rezerva că-şi consultă partenerii interni. Deci practic, în acest moment, doar Marea Britanie are un drept de veto pe care l-a utilizat. Celelalte ţări, după datele pe care le am, vor veni alături de „Europa celor 17” şi vom avea 26 de state care vor dori să semneze acest acord interguvernamental. Acum, ce e important pentru România?

Ion Cristoiu: O secundă. Întrebarea pe care şi-o pun telespectatorii.
Emil Boc: Ce câştigă, ce pierd?
Ion Cristoiu: Nu. Este de ce domnul preşedinte n-a zis ca domnul Orban al Ungariei? Aşteptaţi să consult şi eu Parlamentul din România.
Emil Boc: Asta e marea diferenţă între situaţia României şi a Ungariei. România nu este în situaţia să mărească TVA-ul la 27% de la 1 ianuarie 2012, cum trebuie să facă Ungaria, pentru că noi, deja, din 2010, şi asta este extrem de important să se ştie – noi din 2010 luăm măsurile pe care le cere Uniunea Europeană tuturor celor 17 plus câte or fi până la 26. Noi din 2010 suntem pe această direcţie, adică care sunt acele două direcţii? De scădere a deficitului bugetar, şi vedeţi, pe 4,4 anul ăsta, 1,9 în 2012, ne îndreptăm spre deficit zero în 2013. Datorie publică – România este cu mult sub 60%, maxim admis în Uniunea Europeană este în jur la 32-33%. Deci noi suntem în această direcţie. Doi. România este într-un acord cu Comisia Europeană şi cu Fondul Monetar Internaţional. Care este obiectivul acestui acord? Tocmai atingerea acestor obiective pe care Uniunea Europeană le are. Şi ştiţi ce nu se mai ştie? Aceste reguli cerute de Uniunea Europeană acum nu sunt noi, nu au fost inventate peste noapte, în noaptea aia până la cinci dimineaţa la Consiliul European. Pactul de creştere şi stabilitate exact acest lucru prevede: deficit structural 0,5, deficit excesiv peste 3% şi nivel maxim al datoriei 60%. Necazul este că nu s-au respectat de către ţările din Uniunea Europeană aceste reguli. Singura modificare pe care o aduce acum Uniunea Europeană este că le impune decisiv şi cu sancţiuni. Şi le impune prin Constituţie, ca să nu se mai poată schimba şi cere sancţiuni automate dacă nu se respectă.

Ion Cristoiu: Şi, de exemplu, care erau chestiunile domnului Orban, chestiunile Ungariei?
Emil Boc: Ungaria, deocamdată, nu este într-un acord cu Comisia sau cu Fondul, deşi a cerut sprijinul şi probabil că va intra, şi are o situaţie economică destul de delicată. Am citit acum pe croll că a refăcut bugetul de stat pentru 2012, pentru care e făcută prognoza de creştere de la 1,5 la 0,5 pentru 2012. Cu alte cuvinte, intrarea în ţinta de deficit presupune nişte lucruri destul de grele.
Ion Cristoiu: Iertaţi-mă, deci avem un pas…
Emil Boc: Şi mai am un element.
Ion Cristoiu: Vă rog.

Emil Boc: România şi-a propus oficial să adere la Zona euro în 2015. Îndeplinirea acestor condiţii ne garantează că intrăm în 2015 în Zona Euro, adică aceste standarde ridicate de Uniunea Europeană vin în concordanţă cu aşteptările noastre, să intrăm în Zona Euro, care ce înseamnă? Dobânzi mai mici pentru oameni, stabilitatea monedei…
Ion Cristoiu: Domnule premier, uitaţi am… pe care probabil şi-o pun şi… o întrebare. Am înţeles, erau, vizau mai ales aceste guvernanţe fiscale Zona euro. De ce ne-am vârât şi noi în ciorba asta, cămaşa asta de forţă?
Emil Boc: Şi ce alternativă are România?
Ion Cristoiu: Spuneţi-mi dumneavoastră.
Emil Boc: România s-a pronunţat întotdeauna…
Ion Cristoiu: Dacă noi nu o spunem…
Emil Boc: Uite, s-o spunem pe româneşte. Dacă România nu este parte la ce se stabileşte acum în Uniunea Europeană, se autoexclude din Uniunea Europeană. Credeţi că România ar putea rezista în continuare să meargă pe politici cu deficite mari, cu datorie publică masivă? Credeţi că cineva ar finanţa România în contextul în care nu finanţează Germania, Franţa, Italia, Portugalia sau Spania?
Ion Cristoiu: Păi, la întrebarea asta, nu puteaţi să luaţi aceste măsuri fără să ne înscriem la acord? De ce e nevoie să ne înscriem, să ne oblige cineva să luăm aceste măsuri? Spuneţi-mi.
Emil Boc: Pentru că marea bătălie în momentul de faţă este să nu se rupă Europa în două.
Ion Cristoiu: Da.

Emil Boc: Pentru că marele risc acum există… că marele risc acum, care planează, este să fie o Europă a celor 17 şi o Europă a celor din zona non-euro.
Ion Cristoiu: Da.
Emil Boc: Adică o Europă cu două viteze. Asta ar însemna, de fapt, marginalizarea acelor ţări care nu sunt în acel bloc care conduce Europa. Or, viziunea noastră a fost, este şi rămâne să fim alături de nucleul dur al Uniunii Europene, care contează şi are performanţă în Uniunea Europeană pentru că altfel eşti privit şi de către pieţe, şi de către investitori. Una este să se uite un investitor la o ţară, care este parte a acestui grup, care înseamnă predictibilitate, stabilitate, seriozitate. Una este, pentru România, să iasă atunci să-şi finanţeze deficitul la costuri şi dobânzi mult mai mici decât le-ar avea dacă ar fi în afara acestei zone. Deci, dacă…
Ion Cristoiu: Politic şi economic. Am înţeles.
Emil Boc: Deci, dacă România s-ar fi autoexclus, s-ar fi automarginalizat şi şi-ar fi, practic, compromis şansele viitoare de stabilitate, de creştere economică…
Ion Cristoiu: Păi, uite că Anglia a făcut veto.

Emil Boc: Marea Britanie întotdeauna a fost aşa. Marea Britanie nu doreşte să adere la Zona euro, nu doreşte să adopte moneda euro. A avut întotdeauna o politică de un anumit fel. Are City-ul londonez, centrul economic al Marii Britanii, care dă 20% din PIB. Are ce să apere şi, din acest punct de vedere, poziţia Marii Britanii a fost una reticentă şi de veto, dar pentru ţara noastră şi, mai ales, în condiţiile în care încă o dată spun: măsurile pe care cei din Uniunea Europeană, cei din cei 17 sunt obligaţi să le ia noi am început deja din 2010 şi noi mergem în această direcţie a consolidării fiscale şi pentru noi e mult mai uşor acum pentru că am început mai devreme decât pentru multe ţări, cum este Grecia, cum e Italia, cum e Spania, care au datorii masive, deficite mari, să ajungă la acel deficit structural de 0,5%.
Ion Cristoiu: Bun. Am înţeles. Acum sunt doi paşi. Unul îl reprezintă…două momente. Vom ajunge şi la ultimul, care este înscrierea în Constituţie. Cel din martie… Deci, acum numai fiecare şi-a anunţat intenţia, da?
Emil Boc: Exact.

Ion Cristoiu: Ce înseamnă pentru dumneavoastră şi pentru domnul Traian Băsescu până în martie? Ce sunteţi obligaţi? Să obţineţi acordul Parlamentului, al întregii clase politice? Faceţi pe cont propriu?
Emil Boc: Acum ce se întâmplă? Se va negocia în următoarele zece zile conţinutul acestui acord interguvernamental de guvernanţă fiscală, conţinutul lui pe măsuri, pe sancţiuni, pe modalităţi de implementare. Mai fac o paranteză. Europa se desprinde definitiv de genul vechi de a face politică. Se schimbă lumea, se schimbă Europa, se schimbă politica, se reinventează politicul. Nu mai merge cu Europa statului social nelimitat, care doar dă şi nu cere performanţă. Genul acesta de politici, cum a fost şi pe la noi şi cum mai vorbesc încă domnii Antonescu şi Ponta şi să nu înţeleagă că…

Ion Cristoiu: …la concepţia puterii în Germania, domnule premier.
Emil Boc: Păi, oriunde ar fi, vedeţi că socialişti, ne-socialişti, tot măsuri de acestea de dreapta iau, dar România nu poate rămâne o insulă de populism pentru că nu are nicio şansă să supravieţuiască. Cine nu înţelege că lumea s-a schimbat, se schimbă radical în momentele astea, dacă e în joc chiar soarta Uniunii Europene şi a monedei euro, unii politicieni nu înţeleg că nu se mai poate să mergi cu teoria aceasta a deficitelor mari pentru că nimeni nu te împrumută.
Ion Cristoiu: Asta am înţeles, dar din punct de vedere constituţional ce trebuie să faceţi dumneavoastră, puterea, până în martie?

Emil Boc: Deci, până în martie, trebuie să se ia decizia politică de susţinere a…
Ion Cristoiu: Cine o ia? Parlamentul sau numai coaliţia de guvernare?
Emil Boc: Deci, în primul rând, coaliţia de guvernare, dar, evident, consultarea este…
Ion Cristoiu: Nu mă interesează. Nu contează în martie dacă opoziţia a fost sau nu de acord.
Emil Boc: Nu. Noi ne dorim ca această decizie să fie una asumată raţional de clasa politică românească. Asta este normalitatea, dar explicată încă o dată. E mai greu să le explici unor colegi de opoziţie care, atunci când vorbeşti de raţionalitate, de responsabilitate, ei vin la bugetul de stat cu amendamente care să mai presupună încă patru procente din PIB, adică să mai cheltuieşti în plus 5,2 miliarde de euro. Numai un pic ca să închid ideea.
Ion Cristoiu: Am înţeles.

Emil Boc: Deci, ei vin şi ne spun: „Să dăm. Să dăm. Să dăm”. Asta au învăţat din lecţia asta a crizei. În loc să spună „Hai să vedem că ţara asta are viitor şi după 2012, şi după 2016. Care este destinul României?” Mai poate fi acel destin cum a fost în 2008, când… ca să vă dau nişte cifre care or să vă mire…
Ion Cristoiu: Am înţeles. Problema este ţineţi cont sau nu ţineţi cont de părerea lor?
Emil Boc: Primul demers începe miercuri, la Cotroceni.
Ion Cristoiu: Am înţeles.
Emil Boc: Şeful statului a invitat toate politicele politic la o discuţie cu privire la acest demers, iar poziţia României reprezentată de preşedinte este aceea de a fi parte a acestui acord de…
Ion Cristoiu: Indiferent ce vor spune…
Emil Boc: Iar parlamentul are dreptul să se pronunţe în momentul când vine propunerea de revizuire a Constituţiei pe această temă.

Ion Cristoiu: Până atunci, nu. Nu obligă… vă puteţi duce în martie, domnul preşedinte în numele puterii din România, să spună noi ne înscriem în acest…
Emil Boc: Ar fi preferabil ca şi opoziţia să ţină cont de acest demers naţional.
Ion Cristoiu: Eu sunt de acord, dar dacă nu…?
Emil Boc: Ce va face preşedintele vom discuta în continuare, dar punctul meu de vedere este că România nu poate rămâne în afara Europei. Nu se poate autoizola, pentru că se autoexclude din UE. Şi soluţia pe care o văd este într-adevăr o consultare largă cu forţele politice din parlament, cu toate cele reprezentate, şi găsirea unei decizii şi a unui calendar de revizuire a Constituţiei, din martie până în decembrie.
Ion Cristoiu: Facem o pauză de publicitate. Ajungem şi la revizuirea Constituţiei. Am obţinut o informaţie. Cum se consultă clasa politică din România, dar dacă opoziţia nu e de acord, totuşi puterea reprezentată de ….
Emil Boc: Punctul meu de vedere este acesta, că România nu îşi poate permite să rămână în afara Europei şi trebuie să semneze acordul…

Ion Cristoiu: Şi a partidului dumneavoastră. Al puterii.
Emil Boc: Şi al PD-L. A fost o decizie în unanimitate astăzi, luată în Biroul Permanent Naţional.
Ion Cristoiu: Al coaliţiei de la putere e aceeaşi decizie?
Emil Boc: Am convenit că discutăm prima dată miercuri împreună cu preşedintele. În coaliţie n-am abordat în detaliu acest subiect. L-am discutat de principiu astăzi, explicând ce s-a întâmplat la Bruxelles şi la Marsilia. Avem consultarea cu preşedintele miercuri după care coaliţia evident că va lua şi ea o decizie.
Ion Cristoiu: Partidul dumneavoastră a luat decizia că…
Emil Boc: PD-L a luat foarte clar decizia de a susţine revizuirea Constituţiei pentru ratificarea acordului interguvernamental…

Ion Cristoiu: Deci a luat în primul rând decizia ca în martie să…
Emil Boc: … semnăm acordul.
Ion Cristoiu: Să semnaţi acordul.
Emil Boc: Şi să revizuim Constituţia, cu argumente foarte clare şi precise.
Ion Cristoiu: Ajungem la revizuirea Constituţiei. Facem o pauză de publicitate. Am revenit cu domnul prim-ministru Emil Boc despre România şi Statele Unite ale Europei. Domnule premier, una din observaţiile critice aduse de opoziţie faptul că preşedintele nu s-a consultat. Cu dumneavoastră s-a consultat?
Emil Boc: Bineînţeles. În permanenţă am purtat şi purtăm dialog. Am fost împreună la Marsilia, am fost împreună la reuniunea informală a şefilor de stat şi de guvern din Partidul Popular European. Acolo a fost expusă poziţia României, iar, repet, ea nu e o poziţie nouă. Ea este în consonanţă cu acordul României cu Fondul Monetar şi Comisia Europeană, vine în aceeaşi direcţie.

Ion Cristoiu: O întrebare mai apare, de câte ori vor să vă ironizeze cei din opoziţie spun că dumneavoastră nu sunteţi premier, cică domnul Traian Băsescu e premier. Dumneavoastră cum comentaţi asta?
Emil Boc: Eu îi invit pe toţi cei care fac asemenea afirmaţii să compare România şi Franţa, care au două regimuri politice şi constituţionale similare, care funcţionează într-un anumit fel când este perioada de omogenitate, de existenţa aceleiaşi majorităţi la Palatul Elysees şi la Matignon, în Franţa, sau la Cotroceni şi Palatul Victoria în România. Altfel, în perioade de…
Ion Cristoiu: De coabitare.
Emil Boc: Coabitare. În mod logic şi firesc, când şi preşedintele şi premierul sunt din aceeaşi formaţiune politică, evident că lucrurile funcţionează mult mai bine, în sensul unităţii punctelor de vedere, exprimării aceleaşi poziţii, a inexistenţei divergenţelor şi, potrivit Constituţiei, preşedintele este cel care reprezintă statul român. Nu, în Franţa, nu l-aţi văzut pe Fillon, mergând şi angajând în numele Franţei la Consiliul European. La fel şi în România, preşedintele este cel care reprezintă punctul de vedere al statului român. Doi, gândiţi-vă ce ar fi însemnat în perioada aceasta de criză, pe lângă dificultăţile pe care le avem, să mai existe şi certuri, divergenţe, şi bătălii între preşedinte şi premier. Amintiţi-vă numai în 2007 – 2008, câte scandaluri au fost, de la referendum pentru suspendarea preşedintelui la atacuri la Curtea Constituţională, la imposibilitatea realizării remanierelor guvernamentale. Acea perioadă este una emblematică pentru ce înseamnă perioada de coabitare şi de nefuncţionare instituţională a statului român între premier şi preşedinte. Noi am încercat în această perioadă de timp să punem în paranteze punctele de vedere diferite pe care le avem şi să vorbim aceeaşi limbă, pentru că dacă oamenii ar fi văzut dincolo de necazurile pe care le avem că ne certăm, că avem fiecare orgolii de un anumit fel sau altul, România de mult era într-o altă situaţie mult mai dificilă, din punct de vedere economic.

 Emil Boc despre bugetul de stat, revizuirea Constituției, politică și altele cu Ion Cristoiu

Emil Boc despre bugetul de stat, revizuirea Constituției, politică și altele cu Ion Cristoiu

Ion Cristoiu: Sunteţi totuşi două personalităţi.
Emil Boc: Să înţelegem un pic…
Ion Cristoiu: Cine este…
Emil Boc: …unul este ales, altul este numit.
Ion Cristoiu: Sunt şi momente de discuţii contradictorii?
Emil Boc: Am avut multe discuţii contradictorii?
Ion Cristoiu: Dar nu au fost făcute publice.
Emil Boc: Niciodată nu le-am făcut publice. Dar, să fim bine înţeles, şi trebuie văzut, că logica democratică întotdeauna îi dă prevalenţă celui care este ales. Ne place sau nu ne place, o persoană care e aleasă de toţi românii are o mai mare legitimitate decât o persoană care este numită. Acest lucru este clar şi trebuie să-l recunoaştem, dar asta nu înseamnă că în exerciţiul instituţional nu trebuie să colaborezi şi să lucrezi în interes public. Poate una dintre cheile faptului că România a reuşit în aceşti ani de criză să nu intre în colaps a fost şi datorată faptului că preşedintele şi-a asumat alături de guvern sau guvernul alături de preşedinte, depinde cum doriţi să le luăm, măsurile acestea dure şi, practic, s-a divizat responsabilitatea şi a fost poate mai uşor sau greu, dar mai uşor de gestionat perioada aceasta de criză.

Ion Cristoiu: Dar ştiţi că se speculează de către adversarii dumneavoastră că sunteţi într-un conflict cu preşedintele.
Emil Boc: Bun, tot timpul am auzit poveşti de un fel sau altul, ba că…
Ion Cristoiu: Că nu vreţi să plecaţi din fruntea guvernului.
Emil Boc: Ei, da. Ba că execut toate ordinele, ba că sunt în conflict. Dacă eu intram în gura lumii şi în fiecare zi să declar una sau să declar alta, n-ar fi însemnat decât să-mi pierd timpul cu asemenea dispute. Ce pot eu însă să vă asigur este că există o colaborare instituţională, există o colaborare pentru ceea ce înseamnă destinul şi soarta României în UE şi viitorul acestei ţări. Acest lucru este cel mai important.
Ion Cristoiu: Să ajungem la punctul, mergeţi la Cotroceni, pentru că se pune problema cum intră acordul acesta şi se înscrie în legislaţia naţională. Există varianta – vi le enumăr – încep cu varianta opoziţiei, o lege organică. Există varianta să facem numai revizuirea Constituţiei numai în acest punct, punctul privind deficitul, şi propunerea, am înţeles a domnului preşedinte, să intre şi alte componente din revizuirea proiectului. Cu ce mandat vă duceţi dumneavoastră la Cotroceni miercuri?

Emil Boc: Mandatul este în felul următor. În primul rând, trebuie revizuită Constituţia pentru implementarea acordului interguvernamental.
Ion Cristoiu: Corect.
Emil Boc: Doi, avem o voinţă exprimată de români prin referendum: parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari. Deci, cel puţin aceste două decizii majore, una ce ţine de destinul României, în lume, UE şi a viitorului ţării din punct de vedere economic pe termen mediu şi lung, una ce ţine de reforma sistemului politic românesc, parlament unicameral şi 300 de parlamentari, acest lucruri trebuie făcute rapid şi revizuită Constituţia imediat, după data…
Ion Cristoiu: Bun, altă întrebare, există un proiect mult mai larg de revizuire a Constituţiei, al domnului preşedinte.

Emil Boc: Aşa este.
Ion Cristoiu: Luaţi şi prevederile de acolo sau vă limitaţi numai la reduceri, deficitul bugetar şi cele două?
Emil Boc: Vreau să ştiţi că în proiectul de revizuire a Constituţiei înaintat de preşedintele României la propunerea guvernului se regăsesc aceste prevederi care ţin de limitarea deficitului şi a datoriei publice. Sunt acolo, sunt pe masa parlamentului.
Ion Cristoiu: Problema e dacă faceţi şi alte, că mai erau încă vreo 10-15…
Emil Boc: Noi le-am dori pe toate, pentru că le susţinem în integralitate.
Ion Cristoiu: Am înţeles.
Emil Boc: Dar important e să cădem de acord cu opoziţia pe un nucleu dur care să fie imediat promovat şi să nu ne pierdem în discuţii sterile.

Ion Cristoiu: A, am înţeles. Deci, vă limitaţi, să înţeleg, la înscrierea deficitului de…
Emil Boc: Şi parlamentul unicameral şi reducerea numărului de parlamentari, care să se facă imediat, pentru că ne trebuie două treimi. Coaliţia, şi dacă toţi ar vota până la unu, nu poate singură să revizuiască Constituţia pentru că e nevoie de două treimi.
Ion Cristoiu: Aveţi acordul coaliţiei pentru aceste decizii? Încă o dată, să înţeleg, vă duceţi la Cotroceni cu o propunere mai largă de revizuire a Constituţiei decât înscrierea acelui…?
Emil Boc: Exact.
Ion Cristoiu: Dar nu se referă la toate punctele propuse de proiectul domnului preşedinte, ci numai la parlamentul unicameral şi reducerea…
Emil Boc: Esenţa, aceasta ar fi esenţa revizuirii Constituţiei care să se facă, repet, extrem de repede.
Ion Cristoiu: Ştiţi care e problema, domnule premier, referendumul când îl faceţi, că dacă îl faceţi în timpul…?

Emil Boc: Asta vreau să vă spun.
Ion Cristoiu: Spuneţi.
Emil Boc: În martie cel târziu se semnează acordul, în aprilie se face referendumul.
Ion Cristoiu: Păi o să spună populaţia… Păi spuneaţi că nu faceţi alegeri.
Emil Boc: Păi tocmai ca să putem face alegeri pe parlament unicameral.
Ion Cristoiu: Asta vreţi.
Emil Boc: Păi sigur că da. Păi n-a votat românul la referendum…?
Ion Cristoiu: Nu, eu întreb.
Emil Boc: Să aibă parlament unicameral? De aceea ne trebuie imediat referendumul pentru revizuirea Constituţiei.

Ion Cristoiu: Păi n-o să spună că cheltuiţi bani pe ăsta şi pe locale nu vreţi?
Emil Boc: Dar haideţi să facem parlamentul unicameral şi reducerea numărului de parlamentari şi se fac economii suficiente.
Ion Cristoiu: Am înţeles. Bun.
Emil Boc: Pe termen mediu şi lung, din acest punct de vedere.
Ion Cristoiu: Deci, informaţia este că vă duceţi cu mandatul şi bănuiesc… Domnul preşedinte e de acord cu asta?
Emil Boc: Sigur. Păi o să i-l prezentăm domnului preşedinte cum ajunge din Turcia, astăzi.
Ion Cristoiu: Cu mandatul că faceţi referendumul.
Emil Boc: Repet, asta este propunerea Partidului Democrat Liberal.
Ion Cristoiu: Da, în vară. Aşa că la alegerile din toamnă, comasate…
Emil Boc: Să avem alegeri pe parlament unicameral şi 300 de parlamentari.
Ion Cristoiu: Reducerea numărului de parlamentari.

Emil Boc: Dar repet, asta înseamnă că trebuie …
Ion Cristoiu: Ceilalţi parteneri din coaliţie sunt de acord?
Emil Boc: Aşteptăm până miercuri să vedem punctele de vedere, pentru că miercuri sunt invitate partidele politice, toate din Parlamentul României, să-şi expună punctul de vedere. Vom vedea unde se întâlnesc punctele de vedere. PD-L merge pe această idee a acordului interguvernamental şi a necesităţii lui, pentru că este un acord împotriva iresponsabilităţii în politică.
Ion Cristoiu: Am înţeles.
Emil Boc: E foarte greu pentru politicieni să înţeleagă şi românii trebuie să ştie că acest acord nu e îndreptat împotriva României, cum vin unii sau alţii şi spun, că duce la sărăcirea ţării; dimpotrivă, e un acord care ne garantează o creştere economică sănătoasă pe termen mediu şi lung a ţării.
Ion Cristoiu: Repet, revizuirea… mandatul PD-L este revizuirea Constituţiei numai în trei puncte.
Emil Boc: Deocamdată. Haideţi să fiu foarte bine înţeles. PD-L susţine în integralitate revizuirea Constituţiei. Dar dată fiind urgenţa acestui demers, cel puţin aceste trei elemente, regula de aur compusă din deficit structural 0,5, plafonare la 60% datorie publică în PIB şi parlament unicameral şi 300 de parlamentari reprezintă nucleul revizuirii Constituţiei. Dacă mâine batem palma cu Antonescu, Ponta şi cu celelalte partide din coaliţie, votăm la liber, deschis toate aceste lucruri şi putem organiza alegeri şi să fim în loja europeană a stabilităţii macroeconomice şi a viitorului pentru România.
Ion Cristoiu: Deci ăsta este planul dumneavoastră. Spuneţi-mi, ca să trecem acum la partea cu…
Emil Boc: Nu m-aţi lăsat să vă dau două date din 2008, ca să se înţeleagă ce nu ar mai fi posibil dacă se adoptă acest acord interguvernamental de guvernanţă fiscală.
Ion Cristoiu: … măsuri populiste, ştiu.

Emil Boc: Uitaţi în 2008. Bugetul iniţial propus de liberali, susţinut de PSD, pentru investiţii era de 39 de miliarde de RON, de lei. Ştiţi cât au cheltuit? 32. Adică au redus cheltuielile cu investiţiile de la 39 la 32 şi nu e de mirare că au făcut doar 5 km de autostradă. Iar cheltuielile cu personalul, cu salariile, le-au prognozat în buget la început 28 de miliarde şi ştiţi la cât au ajuns? La 45 de miliarde. Deci, au luat bani de la investiţii şi au scăzut de la 39 la 32 şi au crescut de la 28 la 45 cheltuielile cu salariile. Asta când? În trimestrul patru al anului 2012 în special, când economia era în declin şi ei au mărit cheltuieli, cheltuieli permanente care nu aveau acoperire în economie. Pentru că mă întrebaţi ce înseamnă deficit structural. Ei, deficitul structural înseamnă că ai în vedere venituri şi cheltuieli care au continuitate pe termen mediu şi lung şi nu sunt conjuncturale. Noi ne propunem anul viitor să vindem RA-APPS – da? – să încasăm 700 de milioane. Acela e un venit conjunctural, că nu e în fiecare an. Înţelegeţi?
Ion Cristoiu: Da, am înţeles.

Emil Boc: Deficitul structural înseamnă să te uiţi că îl ai de plătit şi mâine, şi poimâine, şi în anii următori. Or, marea greşeală care a dus România în colaps în 2008 a fost că, pe fond de cădere economică în trimestrul patru, s-au majorat cheltuieli permanente cu salarii şi pensii şi a venit criza economică şi a… aceste lucruri şi am avut un deficit de 5,4%.
Ion Cristoiu: Vă rog să-mi explicaţi un lucru. În momentul în care noi semnăm acordul interguvernamental în martie, admiţând că în noiembrie vine o altă putere, ea se supune acestui acord interguvernamental? Adică va fi obligată să prezinte bugetul la…
Emil Boc: Păi, de ce credeţi că ţipă Ponta şi Antonescu? Pentru că ei ştiu că li se pune cătuşe populismului şi măsurilor din acestea care să crească deficitele.
Ion Cristoiu: Deci, noi intrăm în acel mecanism indiferent cine vine la putere.
Emil Boc: Bineînţeles.
Ion Cristoiu: Nu se mai poate face…

Emil Boc: Dacă se revizuieşte Constituţia.
Ion Cristoiu: A, dacă se revizuieşte.
Emil Boc: Dacă se revizuieşte pentru că trebuie ratificat de statul membru.
Ion Cristoiu: Dacă semnezi acordul, nu serveşte la nimic.
Emil Boc: Deci, dacă nu e ratificată de către ţară prin revizuirea Constituţiei, nu produce efectele pe care trebuie să le producă. Deci, ţara este membră…
Ion Cristoiu: Deci, nu e suficient semnarea acordului.
Emil Boc: El trebuie ratificat până la sfârşitul lui 2012 şi aia e cartea de vizită adevărată: ratificarea prin Parlament şi după aceea prin referendum a indicatorului menţionat.

Ion Cristoiu: Haideţi să facem… să trecem…
Emil Boc: Aici e diferenţa de viziune, că domnii Ponta şi Antonescu cred că se va mai putea, în lume, să mergi cu deficite mari.
Ion Cristoiu: Au fost şi ei de acord până la urmă, numai că au propus altceva.
Emil Boc: Nu, dar primul răspuns al domnului Ponta, dacă vă amintiţi, când s-a propus introducerea în Constituţie a deficitului, a spus că este o imensă prostie.
Ion Cristoiu: Nu ştia că va avea loc la Bruxelles.
Emil Boc: Acum, lumea trebuie să judece. 26 de state membre şi şefi de stat şi de guvern, 26, de o parte, vin şi spun: „E nevoie de limitarea prin Constituţie a deficitului”. De cealaltă parte, este Victor Ponta, Crin Antonescu care susţin că nu trebuie limitat deficitul prin Constituţie.

Ion Cristoiu: Nu ştiţi încă. A spus numai că vrea alegeri anticipate.
Emil Boc: A spus că e o imensă prostie. Aşa a spus despre limitarea deficitului.
Ion Cristoiu: A revenit. Eu cred că vor fi înţelepţi.
Emil Boc: Păi, pentru că România nu are alte şansă. Asta trebuie să înţeleagă. România nu are altă şansă decât aceea de a rămâne responsabilă, raţională şi prudentă pentru că nimeni nu mai împrumută bani. Am dat exemplul Germaniei. A ieşit pentru şase miliarde de euro să ia de pe piaţă săptămâna trecută şi a luat 3,5 miliarde de euro, adică motorul economic al Uniunii Europene. De unde vor lua Victor Ponta şi Crin Antonescu 5,2 miliarde de euro, atât cât propun ei în plus să majoreze deficitul, să finanţeze pomenile lor electorale? Asta trebuie să se înţeleagă: că nu există şi nu se poate.

Ion Cristoiu: Asta am înţeles şi eu.
Emil Boc: Cum spun mama, tata acasă, nu te poţi întinde mai mult decât îţi este plapuma. S-au întins cei din Uniunea Europeană şi uitaţi unde au ajuns.
Ion Cristoiu: Ajungem la… trebuie să trecem şi prin această… Ajungem la buget, pe scurt. Nu o să discutăm tot. Am citit cuvântările dumneavoastră şi reacţiile opoziţiei. Cunosc asta de 20 de ani. Două motive, momente de critică şi dumneavoastră trebuie să le explicaţi. Au fost: o critică în legătură cu fondul de rezervă al guvernului în care să explicaţi ce e acest fond de rezervă şi de ce vă critică şi cum răspundeţi dumneavoastră.
Emil Boc: În primul rând, aş vrea să ştie că, pentru întreaga perioadă 2009-2010-2011, guvernul pe care îl conduc a alocat sub jumătate din banii pe care într-un singur an, în 2008, Guvernul Tăriceanu, susţinut de PSD, a alocat.
Ion Cristoiu: Mă rog, au greşit. Aţi venit dumneavoastră la putere.
Emil Boc: Deci, repet: în trei ani, noi am alocat mai puţin de jumătate decât au alocat ei într-un an, iar banii cine crede că se alocă din vârful peniţei primului-ministru se înşeală amarnic pentru că procedura este: pe baza propunerilor formulate de prefecţi şi preşedinţii consiliilor judeţene, Ministerul Administraţiei şi Internelor centralizează propuneri administrate de Ministerul Finanţelor şi le propune guvernului spre aprobare în funcţie de nevoile, de urgenţele care apar.

Ion Cristoiu: Bun, dar ei argumentează – şi chiar şi anumite ONG-uri – că ar trebui să limitaţi numai la… să fie numai la urgenţe.
Emil Boc: Păi, în cele din urmă, cele mai multe se rezumă la primării care nu pot funcţiona, care au obloanele aproape trase, la cheltuieli legate de plata energiei şi facturii la energie şi susţinerea gigacaloriei sau a energiei termice, chestiuni care ţin de gestionarea curentă a treburilor ţării şi, din acest punct de vedere, şi în 2012 vor fi extrem de exigente. Oricum, bugetul pentru fondul de rezervă este extrem de mic. Cred că de-abia acoperă cheltuielile cu alegerile în 2012, fondul de rezervă pe care îl are la dispoziţie guvernul. Deci, este unul extrem de restrâns şi se foloseşte în concordanţă cu ceea ce spune legea: propuneri ale administraţiei locale, cenzurate de Administraţie şi Interne, avizate de Finanţe şi aprobate în şedinţă de guvern.

Ion Cristoiu: Cum argumentaţi la obiecţia că beneficiază primăriile PD-L de asta?
Emil Boc: Dacă ne uităm pe o scară din 2007 în 2011, veţi vedea că, majoritar încă, au beneficiat primăriile PSD şi PNL. Necazul este că… ştiţi de unde provine? Administraţiile judeţene ar trebui să distribuie bani tuturor primăriilor din fondul de echilibrare. Noi avem doar 14 preşedinţii de consilii judeţene. Restul aparţin PSD-ului, PNL-ului. Acolo, practic, preşedinţii de consilii judeţene de la PNL şi PSD, practic, nu dau niciun ban. Nu dau niciun ban sau aproape niciun ban primarilor PD-L care după aceea vin şi spun „Mi se închide primăria. Nu mai am bani de lumină, de cheltuieli legate de întreţinere”, pentru că preşedinţii de consilii judeţene de la PSD şi PNL nu dau niciun ban. Şi atunci eşti în acest cerc vicios. Vine şi-ţi demonstrează că n-are cheltuieli ca să poată funcţiona şi că trebuie să închidă primăria sau să închidă şcoala, pentru că cel de la consiliul judeţean de la PNL şi PSD nu îi distribuie din cota de echilibrare banii necesari. Şi pentru 2012 vreau să fac un lucru extrem de transparent, pentru că în realitate asta e. Fiecare primărie care va primi bani de la fondul re rezervă pentru un motiv sau altul să arate în paranteză câţi bani a primit de la consiliul judeţean, dacă a primit sau dacă n-a primit, şi de ce a primit banii respectivi pentru ce a însemnat acolo – cheltuieli curente de capital pentru ca primăria poată funcţiona sau să poată plăti cheltuielile la şcoli sau la alte lucruri. Pentru că din fericire nu se vede partea aia nevăzută, de sub masă, când cei de la PSD şi PNL nu distribuie deloc bani la primarii PD-L-ului şi după aceea dacă mai mulţi bani din fondul de rezervă, pentru ca primăria să nu se închidă, merg la PD-L, vin după aceea şi spun: uitaţi că e discriminare politică. Iar ca şi cuantum, încă o dată vă repet, în trei ani de zile s-au dat sub 50% din cât s-au dat într-un singur an, în 2008. Amintiţi-vă că Teleormanul primea 1.000 de miliarde printr-o hotărâre de guvern. PSD, în 2008, şantajat PNL-ul de către PSD.

Ion Cristoiu: Bun. Am înţeles. A doua obiecţie a fost – şi vreau să ştiu părerea dumneavoastră – de ce s-a suplimentat bugetul la SRI şi la SPP, spunându-se că nu s-a suplimentat la pensii, de exemplu?
Emil Boc: Creşterea este foarte uşoară şi este legată, în special, de finalizarea unor lucrări de investiţii la SRI. SPP-ul are de finalizat un sediu, pentru că trebuie să plece din Senat. La SRI, nu ştiu dacă e bine să spun sau nu, cred că n-o să mă condamne, gândiţi-vă că am adoptat o nouă lege care spune că trebuie să ai însoţitor de bord pe avioane – da? – care trebuie să fie plătiţi de către SRI. De anul viitor intră în plin o asemenea prevedere.
Ion Cristoiu: Ăia care erau pe vremuri la TAROM?
Emil Boc: Sunt din aceştia care trebuie să asigure securitatea zborurilor.
Ion Cristoiu: De la anul. Asta-i o noutate.

Emil Boc: Da. Trebuie să asigure şi trebuie să fie plătiţi şi o parte din banii necesari merg şi pentru această componentă şi de finalizare a unor proiecte de investiţii. Deci nu sunt cheltuieli de altă natură, aşa cum ar încerca unii sau alţii să spună pentru că SRI-ul a fost un serviciu care întotdeauna a fost extrem de prudent şi de riguros cu cheltuiala banului public. Dar au venit şi ne-au arătat, domnule, aveţi o lege impusă de lupta împotriva terorismului, ratificată şi de România. Trebuie să se întâmple aceste lucruri şi e normal să aloci un cost aferent pentru plata unor peste 120, dacă nu mă înşel…
Ion Cristoiu: Aşa că de la 1 ianuarie, pe cursele TAROM vor fi ca pe vremuri, că aşa erau.
Emil Boc: Nu pot ştiu eu să spun pe care curse…
Ion Cristoiu: Pe ale noastre.

Emil Boc: Ştiu ei pe ce curse, pentru securitatea pasagerilor. Este un lucru, repet, benefic. Ne-am asumat şi este unul sănătos. Este doar o componentă şi mai există o altă componentă de investiţii.
Ion Cristoiu: O altă chestiune a fost în comisiile juridice s-a respins cu un vot al UDMR-ului creşterea bugetului ANI…
Emil Boc: Nu, nu, în unanimitate în Comisiile de buget-finanţe s-a acceptat bugetul ANI şi nu mai există niciun fel de problemă, pentru că e un lucru firesc să crească bugetul ANI în an electoral, când trebuie să publice pe site toate declaraţiile de avere ale candidaţilor care participă la alegeri. Deci s-a înţeles până la urmă motivul pentru care a fost necesară creşterea şi coaliţia a decis susţinerea în unanimitate în comisia de buget-finanţe. ANI este necesar, repet, pentru statul de drept din România.

Ion Cristoiu: O altă întrebare este de ce vă asumaţi răspunderea pe Legea promovării la Înalta Curte a judecătorilor când ea fusese respinsă de Senat?
Emil Boc: E un proiect modificat faţă de forma respinsă de Senat. Este un lucru cerut şi de Comisia Europeană, face parte şi din Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe Justiţie şi aduce nişte criterii… vă spun pe româneşte, transparente şi profesioniste în promovarea judecătorilor. Vreau să ştiţi că pentru a promova la Înalta Curte, un judecător, că este de la Curtea de Apel, judecător sau procuror, poate candida care este la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel sau la Parchetul de pe lângă Înalta Curte, trebuie să treacă prin trei furci caudine extrem de serioase. Unu, în primul rând e vorba de o probă de evaluare a tuturor sentinţelor judecătoreşti pe care le-a dat în ultimii zece ani, sau a actelor de urmărire penală pe care le-a făcut ca procuror.
Ion Cristoiu: Da.
Emil Boc: După ce au stat 30 de zile afişate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, orice persoană poate…

Ion Cristoiu: Ăsta e proiectul nou, sau…?
Emil Boc: E proiectul nou, pe care l-am promovat astăzi.
Ion Cristoiu: Nu e cel care era la Senat.
Emil Boc: Deci stau pe site. Oricine poate trimite observaţii, comentarii, să ştim cine este judecătorul care ajunge la…
Ion Cristoiu: Da.
Emil Boc: Instanţa Supremă, aşa ca în SUA. Când ajungi la înalta supremă, la Înalta Curte de Justiţie, să ştim că este o persoană extrem de competentă şi ce sentinţe a dat în decursul timpului. A doua probă este un interviu în faţa plenului Consiliului Superior al Magistraturii, bazat pe elemente de etică, de integritate şi conduită.
Ion Cristoiu: Tot ca un element nou faţă de vechiul proiect.
Emil Boc: Atunci, practic se rezuma numai la acest interviu, în ultimă instanţă promovarea…
Ion Cristoiu: Şi dumneavoastră aţi introdus ăsta.

Emil Boc: …şi a treia probă este concursul propriu-zis pe patru probe scrise. Trebuie să iei minimum şapte la fiecare, şi media să fie peste opt, pentru a putea să promovezi la Înalta Curte. Deci, după ce ai trecut prin primele două, care sunt eliminatorii, deci numai dacă întruneşti, dacă nu greşesc, 80 de puncte din 100, poţi să mergi la proba scrisă, a treia, şi să…
Ion Cristoiu: Bun!
Emil Boc: …participi la concursul propriu-zis. Deci, transparenţă, pe de o parte, profesionalism deplin, pe de altă parte.
Ion Cristoiu: Bun! După ce trece prin asumarea răspunderii, legea aceasta a comasării alegerilor, când stabiliţi data?

Emil Boc: Ea se va stabili cu, dacă nu greşesc, patru luni de zile înainte de alegeri trebuie să fie stabilită data alegerilor.
Ion Cristoiu: Dar oricum va fi între noiembrie şi decembrie, înţeleg.
Emil Boc: Nici… nu e mare filozofie, pentru că data alegerilor poate fi cu 20 de zile de la data, înainte de expirarea mandatului actualului Parlament. Mandatul actualului Parlament expiră în 11 decembrie 2012. Luăm 20 de zile înapoi, deci undeva 20-25 noiembrie 2012 vor fi alegerile.
Ion Cristoiu: Mai avem… Domnule premier, mai avem două minute. Cea mai dificilă întrebare a dumneavoastră…
Emil Boc: Beau o gură de apă, atunci, ca un politician.
Ion Cristoiu: Spuneţi-mi şi mie, de cât timp l-aţi cunoscut, îl cunoaşteţi pe domnul Apostu?
Emil Boc: Îl cunosc din anul 2004, dacă nu greşesc.

Ion Cristoiu: Bun!
Emil Boc: Nu, nu, nu, nu. Staţi! Greşesc, din anul 2000, din perioada de opoziţie.
Ion Cristoiu: Şi dumneavoastră… se întreabă telespectatori, nu v-aţi dat seama că a luat-o razna…
Emil Boc: Eu, despre…
Ion Cristoiu: …despre…?
Emil Boc: …orice coleg, am spus că beneficiază de prezumţia de nevinovăţie. Cu atât mai mult despre colegul meu trebuie să spun că beneficiază de prezumţia de nevinovăţie şi sunt convins că în faţa instanţei de judecată îşi va demonstra această nevinovăţie. Mă îndoiesc că, de exemplu, acele afirmaţii că avea treabă cu pepenarii sunt reale, mă îndoiesc cu sinceritate, pentru că, totuşi, am lucrat câţiva ani buni. N-am auzit despre asemenea discuţii. Nu ştiu contractele despre care se face referire cu privire la firma de avocatură şi relaţia cu omul de afaceri, dar sunt convins că el nefiind în situaţia de a se apăra, de a putea să spună public: partidul s-a comportat aşa cum s-a comportat în raport cu oricine…

Ion Cristoiu: Corect, dar dumneavoastră…
Emil Boc: …şi a făcut o excepţie, deşi sufleteşte e normal, nu e uşor.
Ion Cristoiu: Dumneavoastră mai credeţi, în continuare, în nevinovăţia lui?
Emil Boc: Cred în nevinovăţia lui şi sper să şi-o demonstreze în faţa instanţei de judecată, pentru că a fost un om care a avut un rol decisiv în modernizarea Clujului, alături de mine şi de alţi colegi, şi e un om care îşi iubeşte familia, e un om care ţine foarte mult la copii. E un om care cred că îşi va demonstra nevinovăţia.
Ion Cristoiu: Da, mulţumesc! A fost un politician loial domnul Emil Boc. Ne revedem, stimaţi telespectatori, mâine seară, la aceeaşi oră!

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 13.12.2011