Browse By

Denumiri noi pentru trenurile româneşti

Începând cu luna decembrie a anului 2011, pentru a fi în conformitate cu normele europene, CFR a suferit câteva modificări.

Nume noi la trenuri vechi

În primul rând, conform Ordinului Ministerului Transporturior şi Infrastructurii (nr. 153/2011), denumirile trenurilor a fost schimbată. Astfel, personalul va fi numit acum Regio (R) iar acceleratul şi rapidul vor fi comasate, numindu-se Interregio (IR). Singurul care a rămas la fel este Intercity-ul.

Trenurile au rămas aceleaşi, numele a fost schimbat

Trenurile au rămas aceleaşi, numele a fost schimbat

Există modificări şi în ceea ce priveşte tariful. Odată cu schimbarea denumirii, tariful trenurilor interregio este unul nou, cuprins între fostul tarif pentru trenurilor accelerate şi fostul tarif pentru trenurilor rapide. În schimb, tariful trenurilor regio este identic cu tariful fostelor trenuri de persoane.

Noile tarife pot fi consultate pe site-ul InfoFer sau la ghişeele din gări.

Odată cu schimbarea denumirilor a intrat în vigoare şi noul mers al trenurilor. Acesta este valabil până în 8 decembrie 2012.

Cu toate aceste modificări, trenurile au rămas aceleaşi. Condiţiile de călătorie au rămas la fel, trenurile nefiind modernizate sau înlocuite, spre nemulţumirea călătorilor.

Tarifele pentru vechiul accelerat şi pentru vechiul rapid au fost schimbate

Tarifele pentru vechiul accelerat şi pentru vechiul rapid au fost schimbate

CFR-ul de-a lungul istoriei

Căile Ferate Române au o istorie de peste 125 de ani. CFR s-a născut la începutul secolului al XIX-lea, simplificând viaţa şi condiţiile existenţiale ale oamenilor.

În 15 septembrie 1830 s-a deschis, în Anglia, prima cale ferată din lume, între Liverpool şi Manchester. Linia a fost vizitată, în 27 octombrie 1831, de tânărul bursier român Petrache Poenaru. Aceasta a fost primul român care a călătorit cu trenul.

Prima cale ferată construită în România a avut scopul de a transporta cărbunele. În 31 octombrie 1846, Cancelaria de la Viena a aprobat planul de construire a unei căi ferate cu tracţiune cabalină, care să transporte cărbunele de la Anina la Oraviţa. De asemenea, s-a propus şi construcţia unei căi ferate normale de la Oraviţa până în portul Baziaş de la Dunăre.

Regele Ferdinad - Tren de epoca 1921 cu abur, Locomotiva seria 50065, folosita de CFR pana spre finele anilor '80 la manevra trenurilor de marfa.

Regele Ferdinad - Tren de epoca 1921 cu abur, Locomotiva seria 50065, folosita de CFR pana spre finele anilor '80 la manevra trenurilor de marfa.

Linia a fost inaugurată în 20 august 1854, în lungime de 62,5 km, numai pentru transportul cărbunelui, fiind prima cale ferată construită pe teritoriul de astăzi al României.

Doi ani mai târziu linia a fost deschisă şi pentru transportul călătorilor.

În septembrie 1866, Parlamentul Român a votat legea pentru concesia construcţiei liniei Vârciorova – Bucureşti – Buzău – Brăila – Galaţi – Tecuci – Roman şi Tecuci – Bârlad, în lungime totală de 915 km.

La 10 septembrie 1868 s-a pus piatra fundamentală a Gării de Nord din Bucureşti, iar la 27 decembrie 1870 s-a deschis provizoriu linia Bucureşti – Buzău – Brăila – Galaţi – Tecuci – Roman. În primavara anului 1871 ploile au distrus o parte a liniei, întrerupând circulaţia.

La 13 septembrie 1872 se deschidea oficial linia Pitesti – Bucuresti – Buzau – Galati – Tecuci – Roman, iar la 9 mai 1878, linia Pitesti-Varciorova.

În decembrie 1879 şi ianuarie 1880 Parlamentul, sub presiunea Germaniei a votat răscumpararea liniilor construite şi administrate de consorţiul Strousberg şi apoi de „Noua Societate a Acţionarilor CFR”, şi asfel ia fiinţă, la 1 aprilie 1880, prima direcţie a CFR, constituită de domnii Kalinderu, Statescu şi Falcoianu.

Apariţia căilor ferate a uşurat viaţa oamenilor

Apariţia căilor ferate a uşurat viaţa oamenilor

Liniile Roman – Iţcani, Paşcani – Iaşi şi Vereşti – Botoşani, în lungime totală de 224 km, a fost deschisă în 24 mai 1868.

Exploatarea liniilor s-a făcut însă în condiţii foarte proaste, statul trebuind în mod continuu să plătească anuitatea (amortismentul şi dobânda cumulate în baza unui credit şi care se plătesc anual) pâna când, la 18 decembrie 1888, a fost nevoit să sechestreze liniile, iar în ianuarie 1889 să le răscumpere, obligându-se la plata unei anuităţi de 3.865.173 lei aur.

După Războiul de Independenţă din 1877, Statul Roman a devenit proprietarul tuturor liniilor de cale ferată de pe teritoriul său, în lungime totală de 1377 km, pe care le-a exploatat de atunci inainte în regie, cu personalul şi controlul său.