Summit de criză pentru salvarea monedei euro

Summit de criză pentru salvarea monedei euro

Summit de criză pentru salvarea monedei euro

Dezacordurile dintre Paris şi Berlin privind rezolvarea crizei Greciei sunt cauza organizării unui  summit special Franţa+Germania, eveniment care ar putea destabiliza piețele financiare. Summit-ul ar putea avea loc luni sau weekend-ul următor, potrivit lefigaro.fr.

Germania a fost prima care a negat pregătirea unei întâlniri a şefilor de stat şi de guvern la Bruxelles. “Nu există planuri concrete” pentru un astfel de summit, a afirmat, miercuri dimineaţă un purtător de cuvânt al cancelarulul Angela Merkel. Guvernul german arată cu degetul spre lipsa unui acord între cele 17 țări din zona euro și speră că acestea ” își vor continua munca în privința Greciei”.

În principiu, Franţa, este mai deschisă în privința unui summit al zonei euro. Nicolas Sarkozy este pentru întrunirea unui “guvern economic al Europei”. Dar, din prudență, sau din motive serioase, palatul Élysée pare să preia din răbdarea germană. Un summit presupune muncă minuţioasă şi un plan de acţiune cu sens, este de părere Paris-ul. Deci, anunțul este aşteptat până luni sau chiar spre sfârșitul saptamanii viitoare. Bruxelles confirmă: decizia va fi luată “în timp util”.

Pieţele ar trebui să se abțină de la reacții emoționale, scrie publicația franceză. Perspectiva unui summit de criză pentru a salva moneda euro este amânată de câteva zile. Parisul şi Berlinul pun la cale un plan solid, nu vor doar să facă un mare spectacol, dictat de situaţia de urgenţă.

Nicio marjă de eroare

În cadrul zonei euro, mulți se tem de o confuzie între viteză şi panică. Premierul Irlandei, Enda Kenny, nu vede importanța unei întâlniri care nu ar aborda „problemele de fond”. În mod natural mai apăsat de problemă, grecul George Papandreou, este de părere că Europa “nu-și permite să facă nicio eroare”.

Reticenţa Angelei Merkel este fără rost, din moment ce acordul a fost deja stabilit, spun surse europene. Merkel, adesea descrisă ca fiind un obstacol în calea unui consens, nu dorește să cadă într-o capcană a mass-media în care greutatea deciziei este lăsată în mâinile ei.

La începutul săptămânii, miniştrii de finanţe din zona euro au eșuat în privința celui de-al doilea pachet de ajutorare a Greciei, dar au pus pe hârtie elementele unui posibil compromis între cele două tabere. Este ca și cum Germania ar face un angajament ferm cu sectorul privat, condiţie pe care o consideră absolut necesară. Cei din tabăra Franţei şi în special a BCE consideră că această problemă prea explozivă în plină perioadă de febrilitate financiară.

Eurogrup a făcut o cotitură de 180 de grade, spre satisfacţia Berlinului, precum şi a celor de la Haga şi Helsinki. Grupul miniștrilor de finanțe din zona euro au obiectat în privința default-ului “parţial” sau “selectiv” al Greciei. Acesta ar trebui să fie prețul pe care trebuie să-l plătească băncile şi a fondurile de investiţii în reeşalonarea sau restructurarea datoriilor greceşti.

Guvernele din zona euro analizează un al doilea pachet de ajutor financiar pentru Grecia, în perioada 2011-2014, în valoare de până la 120 miliarde de euro, inclusiv o contribuţie de circa 30 de miliarde de euro a sectorului privat în baza unei adaptări pentru statul elen a Iniţiativei de la Viena, care a vizat în periaoda crizei financiare mai multe state din Europa de Est.

Cancelarul german Angela Merkel a fost criticat în presa germană pentru concesii făcute în urma unei întâlniri cu preşedintele francez Nicolas Sarkozy.

Merkel a acceptat ca orice participare a sectorului privat să fie pe baze voluntare şi să respecte cerinţele Băncii Centrale Europene. Băncile germane şi-au evaluat expunerea la 10-20 de miliarde de euro, iar asigurătorii la mai puţin de şase miliarde de euro.