Browse By

Studiu: evaluările și examinările în sistemul de educație din România

Guvernul României în parteneriat cu UNICEF în România a lansat astăzi un nou studiu cu privire la modul în care școlile din România pot deveni mai puternice datorită politicilor de evaluare și examinare în învățământul preuniversitar, oferind astfel tuturor elevilor posibilitatea de a-și atinge potențialul maxim.

Studiul intitulat „Evaluările și examinările în sistemul de educație din România” reprezintă primul pas în derularea unei inițiative mai ample de evaluare și întărire a sistemului educațional românesc, întreprinse de Guvernul României, UNICEF și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Ministerul Educației Naționale a fost unul dintre principalii parteneri în cadrul procesului de analiză.

Sunt mândru pentru faptul că România este prima țară care beneficiază de parteneriatul dintre OCDE și UNICEF pentru realizarea unui studiu de mare importanță pentru sistemul educațional și care ne prezintă date esențiale în fundamentarea politicilor educaționale în domeniu. Vă asigur că rezultatele studiului vor fi valorificate în contextul actual în care toți factorii interesați vor contribui la elaborarea unui nou proiect al Legii educației naționale”, a declarat dl. Pavel Năstase, Ministrul Educației Naționale.

În ultimele decenii, sistemul de educație din România a înregistrat progrese semnificative, vizând școli mai puternice și îmbunătățirea rezultatelor obținute de elevi. Cu toate acestea, unii copii continuă să nu beneficieze de educație de calitate, în special copiii din comunitățile rurale și marginalizate, cei din familiile de etnie romă și copiii cu dizabilități.

Politicile educaționale cu cele mai bune rezultate pentru copii, inclusiv pentru fetele și băieții cei mai vulnerabili, trebuie să fie fundamentate pe evidențe, să întrunească consensul social și politic și să fie monitorizate îndeaproape”, a spus doamna Afshan Khan, Director Regional UNICEF pentru Europa și Asia Centrală. „Cu ajutorul acestei inițiative, fiecare elev din România va putea beneficia de educație de calitate. Este totodată un exemplu de consolidare a sistemelor naționale de învățământ ce poate fi preluat și de alte țări din regiune”.

Analiza evidențiază faptul că sistemele educaționale eficace combină înalta calitate cu echitatea, astfel încât toți elevii să-și urmeze cu succes demersul școlar. Un sistem de evaluare și examinare bine conceput poate cataliza în multe feluri învățarea și incluziunea. În plus, mai important pentru România, transmite viziunea conform căreia fiecare elev, profesor și școală dispune de potențialul de a obține rezultate bune. Printr-un astfel de sistem, politicile și practicile promovează în mod egal standarde educaționale înalte pentru toți copiii, indiferent de mediul sau zona din care provin aceștia, așa încât nimeni să nu fie lăsat în afara sistemului și toți elevii să beneficieze de oportunitatea de a obține rezultate bune.

Studiul realizat în parteneriat de către Guvernul României, UNICEF și OCDE reprezintă prima analiză efectuată vreodată asupra sistemului educațional din România. Analiza are ca scop îmbunătățirea calității învățământului și asigurarea accesului la educație incluzivă de calitate pentru toți copiii, în special cei mai vulnerabili.

Evaluările și examinările în sistemul de educație din România

Rezumat

Sistemul de învăţământ din România a înregistrat progrese semnificative în ultimele decenii, consolidându-şi instituţiile şi îmbunătăţind rezultatele învăţării la nivelul elevilor. Cu toate că oferă unora dintre elevi şansa de a excela, mulţi alţii nu stăpânesc competenţele de bază şi aproape o cincime renunţă la şcoală înainte de a absolvi învăţământul liceal. Crearea unui sistem de învăţământ în care toţi elevii au acces la educaţie de calitate şi sunt sprijiniţi să dea tot ce e mai bun va îmbunătăţi performanţele şi procesul de învăţare, sprijinind astfel bunăstarea individuală şi creşterea la nivel naţional.

Raportul de faţă analizează maniera în care sunt concepute şi puse în practică, în România, procesele de evaluare a elevilor, a personalului didactic, a școlilor şi a sistemului de învățământ, punând accent pe modul în care dezvoltă acestea procesul de învăţare al elevilor. România are numeroase practici pozitive la nivelul evaluării şi examinării. Încearcă să încurajeze practici didactice formative mai individualizate, a înfiinţat un inspectorat şcolar independent, ceea ce permite dezvoltarea expertizei în domeniul evaluării unităţilor de învăţământ, şi încearcă să crească volumul şi calitatea datelor colectate. Cu toate acestea, plasarea unui accent predominant pe rezultatele examinărilor naţionale şi mai puţin pe autoreflecţie şi dezvoltare în cadrul evaluării unităţilor şcolare sau a personalului didactic împiedică evoluţia acestor aspecte pozitive şi încurajarea schimbărilor sistemice benefice de care are nevoie România.

România implementează, în prezent, un nou curriculum ambiţios, centrat pe învăţarea ghidată de elevi şi dezvoltarea competenţelor cheie. Are, astfel, oportunitatea de a realiza o transformare mai profundă la nivelul a ceea ce se apreciază şi se predă la clasă în întreaga ţară. Consolidarea sistemului de evaluare şi examinare în sensul stabilirii unor aşteptări ridicate pentru toţi elevii şi a unor practici formative care să contribuie la dezvoltarea elevilor, a profesorilor şi a şcolilor va juca un rol esenţial în realizarea acestei transformări şi crearea unui sistem de învăţământ mai echitabil, în care toţi elevii au acces la educaţie de calitate.

Evaluarea elevilor: Axarea pe învăţare

În România, evaluarea elevilor este dominată de examinări cu mize importante, care limitează procesul de învăţare şi promovează o definiţie restrânsă a succesului. Plasarea învăţării în centrul evaluării va permite reechilibrarea acesteia şi recunoaşterea abilităţilor şi a intereselor tuturor elevilor, oferindu-le şansa să dea tot ce e mai bun.

În primul rând, România trebuie să perfecteze standardele de învăţare ale curriculumului şi să încurajeze schimbările de la nivelul procesului de învăţare şi predare la care aspiră noul curriculum. Standardele de învăţare ar trebui formulate mai clar şi însoţite de exemple de lucrări de-ale şcolarilor, astfel încât profesorii să poată aprecia nivelul de învăţare al elevilor în baza lor. Având în vedere consecinţele negative ale actualelor examinări naţionale asupra învăţării, motivaţiei şi evoluţiei elevilor, este importantă creşterea calităţii lor. Ca o primă prioritate, România ar trebui să îmbunătăţească calitatea şi imparţialitatea evaluării naţionale pentru clasa a VIII-a, ţinând cont de miza importantă a acestuia pentru studiile viitoare ale elevilor. Pe viitor, România ar trebui să revizuiască parcursurile şcolare şi certificarea de la nivelul învăţământului secundar, luând în considerare inclusiv posibilitatea suspendării evaluării naţionale pentru clasa a VIII-a.

Profesorii români au nevoie de mai multă susţinere pentru a putea evalua corect performanţele elevilor şi pentru a oferi feedbackul şi sprijinul de care au nevoie aceştia. În plus, necesită un cadru care să le permită să îşi exercite propriul raţionament. Va fi important să se actualizeze formarea teoretică şi practică a noilor cadre didactice în domeniul evaluării elevilor şi să se asigure o dezvoltare profesională care să vizeze prioritar îmbunătăţirea practicii de evaluare, mai ales prin metode formative. Revizuirea evaluărilor naţionale care să permită redactarea unor teste ghidate de profesori, cu sprijinul autorităţilor centrale, va contribui la dezvoltarea progresivă a competenţelor de evaluare ale cadrelor didactice.

Ca în multe alte domenii ale sale, investiţiile insuficiente au împiedicat sistemului de învăţământ românesc să ţină pasul cu evoluţiile internaţionale. Pentru a realiza schimbările recomandate în raportul de faţă, vor fi necesare investiţii susţinute şi adecvate în vederea dezvoltării unor teste moderne.

Evaluarea personalului didactic: Asigurarea unei evaluări care susţine dezvoltarea profesională a cadrelor didactice

În România, cadrele didactice sunt supuse unui număr mare de evaluări pe parcursul carierei lor. Totuşi, sistemul ar putea fi mai eficient în ceea ce priveşte identificarea candidaţilor competenţi, recunoaşterea şi aprecierea competenţelor esenţiale în practica pedagogică sau acordarea de sprijin profesorilor pentru a putea progresa şi a se dezvolta.

Fundamentarea evaluării personalului didactic pe standarde profesionale comune va permite evaluarea profesorilor în baza competenţelor necesare unei activităţi didactice eficiente. Apelând mai des la directori şi profesori experimentaţi în rolul de evaluatori şi creând un cadru mai generos pentru observaţii, feedback şi discuţii la clasă, evaluările vor putea viza efectiv practica pedagogică şi oferi cadrelor didactice sfaturi utile pentru a evolua.

Unele consecinţe ale evaluării subminează capacitatea acesteia de a sprijini dezvoltarea cadrelor didactice. Evaluările influenţează salariul şi cariera unui profesor, stând la baza acordării de prime salariale. În schimb, o structurare diferenţiată a carierei, care să permită profesorilor să îşi asume roluri şi responsabilităţi diferite, le va da acestora şansa de a se dezvolta pe parcursul carierei lor.

Evaluarea școlii: Trecerea de la conformare la îmbunătăţiri

În ultimii zece ani, România a creat un sistem modern de evaluare a unităţilor de învăţământ, ce implică un evaluator extern independent şi o autoevaluare realizată de către şcoală. Cu toate acestea, evaluarea se axează, în continuare, pe conformare şi oferă prea puţin sprijin pentru realizarea de îmbunătăţiri.

România trebuie să îşi revizuiască cadrul de evaluare a unităţilor de învăţământ în vederea eliminării problemei actuale legate de proliferarea standardelor şi duplicarea eforturilor. Aceasta ar trebui să ducă la stabilirea unui set unic de criterii, care să vizeze aspectele cele mai importante pentru îmbunătăţirea activităţii şcolilor, şi a unui singur evaluator şcolar extern principal, care să facă recomandări clare unităţilor de învăţământ. Crearea unui nou departament pentru îmbunătăţirea calităţii şcolare în fiecare judeţ va ajuta unităţile de învăţământ să folosească rezultatele evaluării în scopul îmbunătăţirii. Coordonarea procesului de autoevaluare a şcolii de către directori va spori importanţa acestuia la nivelul unităţii şcolare, conectându-l la activităţile ce vizează îmbunătăţirea activităţii.

Evaluarea sistemului: Utilizarea informaţiilor în scopul îmbunătăţirii sistemului

România deţine, în prezent, multe dintre instituţiile şi procesele de care are nevoie pentru monitorizarea şi evaluarea sistemului. Totuşi, datele şi analizele educaţionale de calitate nu joacă un rol central în elaborarea politicilor din domeniul educaţiei, ceea ce conduce la suspendarea sau modificarea reformelor şi limitează capacitatea sistemului de a face faţă provocărilor permanente de la nivelul calităţii şi echităţii.

Asigurarea că legea educaţiei pe care o are în vedere România în prezent este bazată pe evidenţe, fondată pe consens social şi politic şi susţinută de monitorizarea transparentă a progreselor în baza unor ţinte măsurabile şi delimitate în timp ar garanta continuitatea politicii educaţionale, ce lipseşte în momentul de faţă.

Consolidarea instrumentelor de monitorizare a rezultatelor învăţării şi a echităţii, printr-o evaluare standardizată şi colectarea mai multor informaţii contextuale referitoare la elevi şi mediul lor educaţional, va permite urmărirea cu mai mare acurateţe a progreselor înregistrate de România în raport cu provocările naţionale şi elaborarea unor politici mai informate. Nu în ultimul rând, este crucial ca România să investească în capacitatea sa analitică pentru a putea folosi informaţiile adunate ca să înţeleagă unde şi cum se pot face îmbunătăţiri în sprijinul reformei de la nivelul sistemului.

Declarația dnei. Afshan Khan, Director Regional UNICEF, Biroul Regional pentru Europa Centrală și de Est și Comunitatea Statelor Independente, la lansarea studiului “Evaluările și examinările în sistemul de educație din România”

3 mai 2017, Palatul Victoria

Afshan Khan, Director Regional UNICEF

Afshan Khan, Director Regional UNICEF

Îmi face o deosebită plăcere să mă aflu astăzi alături de domniile voastre, în cadrul unei adunări atât de distinse, pentru a vă împărtăși concluziile și recomandările acestei analize comune a sistemului românesc de evaluare și examinare în învățământ, și pentru a discuta pașii următori ai acestui parteneriat important și inovator între Ministerul Educației Naționale, OCDE și UNICEF.

Învățarea se află la baza preocupărilor UNICEF la nivel global și regional, în concordanță cu Obiectivul de Dezvoltare Sustenabilă nr. 4 ce vizează „Asigurarea unei educații de calitate incluzive și echitabile pentru toți“, precum și cu Cadrul Strategic al UE – „Educație și Formare 2020”.

Potrivit Planului său Strategic pentru perioada 2018-2021, UNICEF urmărește ca fiecare copil să învețe, indiferent de  condiția materială, zonă, gen, dizabilitate, limbă sau statut minoritar. La nivel global, ne-am angajat să respectăm echitatea și ne concentrăm eforturile asupra copiilor celor mai defavorizați. În opinia noastră, pentru ca fiecare copil să poată învăța, toți copiii trebuie să beneficieze de educație de calitate. Mai mult, educația ar trebui să favorizeze învățarea și să ajute copiii să-și atingă potențialul maxim și să-și dezvolte acele abilități necesare asigurării unei vieți împlinite. Obiectivul general în materie de educație prevăzut în Planul Strategic UNICEF, „Fiecare Copil Învață”, are la bază trei rezultate cheie:

În primul rând, un număr mai mare de copii și adolescenți frecventează învățământul ante-preșcolar, învățământul primar și gimnazial, inclusiv copiii cu dizabilități și copiii din minoritățile etnice și lingvistice. În al doilea rând, un număr mai mare de copii și adolescenți dobândesc minimul de competențe de învățare. În al treilea rând, un număr mai mare de copii și adolescenți își dezvoltă abilitățile de care au nevoie pentru a duce o viață productivă și plină de satisfacții și pentru a participa deplin în societate.

În cele ce urmează, permiteți-mi să adopt o perspectivă regională.

Sistemele de educație din Europa Centrală și de Est și din Asia Centrală se caracterizează prin nivelul scăzut al rezultatelor școlare. În urmă cu câțiva ani, UNICEF a efectuat o analiză a rezultatelor obținute de țările din regiune care au participat la testele PISA. Exercițiul respectiv a evidențiat faptul că mulți elevi ies de pe băncile școlii fără a stăpâni abilitățile și cunoștințele de bază necesare implicării lor în mod productiv în câmpul muncii și în societate. În același timp, analiza a arătat și faptul că între elevii proveniți din grupuri sociale defavorizate și colegii lor mai înstăriți există decalaje mari de echitate în materie de rezultate ale învățării. Relevanța tot mai limitată a programelor școlare, metodele didactice și de învățare depășite, slaba pregătire a multor profesori, lipsa măsurilor de prevenire a abandonului școlar – printre alți factori – toate contribuie la înregistrarea unor performanțe școlare scăzute.

Ca răspuns la aceste provocări, strategia educațională regională a UNICEF vizează “includerea tuturor copiilor într-un proces de învățare de calitate”.

Accentul se pune pe îmbunătățirea echității participării școlare și pe absolvirea, la timpul potrivit, a unui ciclu de învățământ de bază. De asemenea, Strategia noastră se concentrează pe îmbunătățirea calității și relevanței învățământului ca modalitate de reducere a decalajelor de echitate existente în materie de învățare. Susținerea participării tuturor copiilor la educația timpurie rămâne o prioritate. Nu în ultimul rând, ne concentrăm asupra îmbunătățirii guvernării sistemelor de educație.

Vestea bună este că, în multe țări, asigurarea și calitatea învățământului cunosc o îmbunătățire, ca urmare a reformelor întreprinse în ultimii douăzeci de ani.

De exemplu, mai multe guverne au investit în educația timpurie a copiilor și au introdus obligativitatea parcurgerii unui an de învățământ preșcolar. Țările din regiune s-au preocupat și de îmbunătățirea formării cadrelor didactice și a programelor școlare. În consecință, din 11 țări participante la testele PISA 2015, șase țări – printre care și România – au demonstrat că și-au îndreptat, cu timpul, nivelul performanțelor educaționale.

Acesta este contextul regional în cadrul căruia UNICEF a inițiat un nou parteneriat cu Ministerul Educației Naționale din România și OCDE.

Analiza care face obiectul întâlnirii noastre de astăzi pune în discuție subiecte precum examinarea elevilor, evaluarea cadrelor didactice, evaluarea școlii și a sistemului. Pe de altă parte, constatările și recomandările rezultate în urma analizei vizează o gamă mai largă de aspecte care au impact asupra sistemului de învățământ în general. Această inițiativă tripartită reprezintă mai mult decât o analiză, fiind totodată un exercițiu din care au avut de învățat toți cei implicați. Ministerul Educației Naționale a fost partenerul coordonator al procesului de analiză care s-a efectuat și cu consultarea și implicarea unei serii întregi de actori din sectorul educației, printre care Institutul de Științe ale Educației, Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, Centrul Național de Evaluare și Examinare, Departamentul Educație și Cercetare din cadrul Administrației Prezidențiale, alături de reprezentanți ai mediului academic, societății civile, sindicatelor, și Consiliului Național al Elevilor.

Analiza oferă o serie de rezultate valoroase care pot sta la baza formulării viitoarelor politici aferente sectorului educației. În momentul de față, este esențial ca Guvernul, în special Ministerul Educației Naționale, Președinția, și toți actorii relevanți să continue acest dialog pe marginea politicilor necesare și să transpună recomandările studiului în mod concret într-un plan național de acțiune.

Parteneriatul dintre OCDE și UNICEF în acest demers comun de analiză, primul de acest gen întreprins până acum în sfera educației, este un exemplu fericit de complementaritate și sinergie programatică între cele două organizații. Acesta îmbină experiența și prezența în teren a UNICEF, capacitatea sa de colaborare strânsă cu guvernele și partenerii în scopul îmbunătățirii sistemelor de învățământ, cu experiența și expertiza OCDE în efectuarea și interpretarea de analize internaționale ale rezultatelor învățării.

Se întâmplă de prea multe ori ca țările participante în diverse evaluări internaționale să fie preocupate, în primul rând, de locul pe care-l ocupă în clasamente, acordând prea puțină atenție utilizării rezultatelor și analizelor puse la dispoziție. UNICEF are convingerea că România va folosi această analiză comună în vederea întăririi dialogului în materie de politici și accelerării procesului de reformă a sistemului său educațional.

Un alt obiectiv vizat de această inițiativă este acela de a încuraja cooperarea pe orizontală. România este îndemnată să împărtășească altor state din regiune atât experiența și expertiza sa, cât și metodologia utilizată în cadrul acestei analize.

UNICEF este pregătit să lucreze împreună cu Guvernul, Președinția, Parlamentul și alți parteneri pentru a transpune această analiză în practică, într-un Plan de Acțiune menit să îmbunătățească sistemul de învățământ pentru toți copiii. Din câte am înțeles, România este pe punctul de a elabora o nouă Lege a Educației. Sperăm ca recomandările acestui studiu și viitorul Plan de Acțiune să vină în sprijinul acestui demers.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *