Browse By

Steve Jobs plângea foarte des

Steve Jobs plângea foarte des

Atunci când nu era obsedat de munca sa se pare că Steve Jobs plângea foarte des. Practic, fiecare capitol din biografia sa conţine unele scene în care Jobs plânge, de cele mai multe ori atunci când nu reuşeste să conceapă design-ul unui produs sau are probleme cu organizarea companiei. Totuşi, fondatorul Apple plângea şi atunci când era fericit. Un astfel de moment a fost acela în care a vizionat prima copie a spotului TV „Think Different”, moment pe care l-a descris ca fiind „un moment de puritate spirituală”.

Alte detalii neobişnuite și ciudate din  biografie lui Steve Jobs scrisă de Walter Isaacson

Deci, totuşi, era muritor. Un muritor cât se poate de obişnuit a cărui obsesie fără limite l-a transformat în cea mai apropiată persoana contemporană de figura lui shakespeareiană. Asta este ceea ce aflăm după ce terminăm de citit biografia lui Steve Jobs, alcătuită de Walter Isaacson, care a ajuns în topurile Amazon după lansarea de luni. Este, fără îndoială, una dintre cărţile de referinţă ale anului 2011.

Iată câteva curiozităţi cuprinse în cartea despre fondatorul companiei Apple:

Steve Jobs avea o viziune revoluţionară asupra… deodorantului

Fondatorul Apple a petrecut decenii spunând că dieta sa vegană poate să îndepărteze orice miros neplacut al corpului. Tot ceea ce este necesar sunt fructele. Este o dovadă timpurile, dar edificatoare, despre ceea ce Isaacson a numit “gândirea magică a lui Jobs”.

Steve Jobs era foarte dur cu angajaţii săi

Pentru a obţine o mai bună perfomanţă de la staff-ul companiei sale, Jobs ţipa la angajaţi, îi deprecia şi le vorbea foarte urât. Uneori, îi chema la muncă 7 zile pe săptămână şi aveau de lucru până noaptea târziu. Mulţi dintre angajaţii Apple au demisionat deoarece nu au rezistat presiunii constant şi stilului milităresc al lui Jobs. Şi mai mulţi au fost concediaţi. Totuşi, pe cei mai mulţi dintre lucrători, atitudinea conducătorului companiei Apple i-a inspirat să işi atingă şi să îşi depăşească limitele profesionale. Chiar şi aşa, Isaacson este de părere că Steve Jobs ar fi obţinut aceleaşi rezultate şi dacă se purta mai frumos cu angajaţii săi.

Un om obsedat de design sau un om care suferea de sindromul obsesiv-compulsiv?

Steve Jobs a muncit enorm pentru fiecare detaliu din viaţa şi creaţia sa. A trăit în stil spartan, dormind pe podelele caselor unde locuia, doar pentru că nu se putea hotărâ în alegerea unui singur model de canapea sau pat. Putea să îşi desfiinţeze angajaţii doar pentru câteva cadre scoase dintr-un spot publicitar sau pentru grosimea unei linii într-o aplicaţie Apple de tip calculator. Avea peste 100 de helance negre în garderoba sa, toate făcute de acelaşi designer. În timpul operaţiei de transplant de ficat, într-un moment de delir, Jobs a cerut doctorilor să i se aducă 5 modele diferite de maşti de oxigen ca să le testeze. Toată lumea ştia de obsesia lui Jobs pentru design, dar capacitatea lui de concentrare pe acest element surprinde încă.

Steve Jobs era un romantic incurabil, însă nu se pricepea foarte bine la asta

Una dintre cele mai surprinzătoare momente cuprinse în biografia fondatorului Apple este momentul în care acesta iese la întâlnire cu Joan Baez, o cântăreaţă celebră, dar nu bogată, de muzică folk.  Înainte de ziua în care cei doi trebuiau să iasă împreună, Jobs nu face decât să îi vorbească iubitei sale despre o rochie creată de Ralph Lauren, care, în viziunea sa, i s-ar fi potrivit perfect lui Joan Baez. În seara întâlnirii Jobs o duce pe Joan la un magazin care vindea rochia, pe motiv că vrea să îşi cumpere nişte cămăsi, apoi o îndeamnă să şi-o cumpere, din banii ei însă. O altă iubită a fondatorului Apple, una dintre iubirile vieţii lui, ajunsese să creadă că Jobs suferea de o tulburare a personalităţii legată de narcisism (Narcissistic Personality Disorder).

Încăpăţânarea sa în legătură cu sănătatea şi mâncarea i-a făcut rău

Cel mai greu de acceptat pentru cei care încă îl plâng pe Steve Jobs este faptul că acesta a amânat aproape un an operaţia de extirpare a tumorii de la nivelul ficatului, permiţându-i astfel să se extindă. Jobs nu voia ca  organismul său să fie „desacralizat” de o operaţie, îi mărturisea cu un soi de tristeţe lui Isaacson. De asemenea, fondatorul Apple se încăpăţâna să tină diete cu fructe, chiar dacă medicii aproape că îl implorau să mănânce proteine.

Steve Jobs şi-a întâlnit tatăl natural, dar nu a ştiut acest lucru

Studentul sirian Abdulfattah Jandali, tatăl copilului care a fost încredinţat familiei Jobs pentru adopţie, a trait o viaţă nomadă, la un moment dat fiind proprietarul unui restaurant, în apropiere de Cupertino. Sora biologic a lui Steve Jobs, scriitoarea Mona Simpson, a descoperit că Jobs mâncase de câteva ori la acel restaurant şi că îi strânsese mâna lui Jandali fără ca niciunul din ei să ştie că erau tată şi fiu.

Un model de barcă conceput de Steve Jobs aşteaptă să fie construit

Fondatorul Apple nu se putea opri din a inventa lucruri noi şi măreţe. Chiar şi în lungile sale perioade de boală, muncea asiduu pentru a concepe designul unei nave. Desigur, era un design minimalist, plin de bun gust.

Steve Jobs şi Rupert Murdoch erau, în mod neobişnuit, prieteni

Jobs a legat o prietenie cu Murdoch după ce l-a convins pe mogului media să creeze conţinut pentru iPad. Conducătorul Apple îl invita în mod frecvent pe Murdoch la masă – spre disperarea multora dintre prietenii liberali ai lui Jobs. Totusi, Steve nu era un simpatizant al dreptei (s-a oferit să îi  facă clipurile publicitare lui Barack Obama, în cadrul campaniei de realegere) şi îl trăgea la răspundere pe Murdoch pentru ceea ce el considera “caracterul distructiv” al Fox News.

Steve Jobs

Steve Jobs

Chiar şi după 40 de interviuri, Steve Jobs rămâne o enigma

Isaacson l-a intervievat pe Steve Jobs de 40 de ori în doi ani. Totuşi, aşa cum au atras atenţia mulţi critici, deşi a aflat lucruri ieşite din comun, Isaacson nu a reuşit să facă decât un portret superficial. Jobs ridică încă multe semne de întrebare, iar unele răspunsuri la înrebări sunt foarte vagi, lăsând o posibilitate de 50%-50% (la fel ca şi credinţa lui Jobs în viaţa de apoi). Cum era, oare, să trăieşti cu o gândire ca aceea a lui Steve Jobs? Răspunsul la această întrebare necesită, încă, o cugetare „magică” din partea cititorului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *