Browse By

România are un deficit de resurse umane pe piața IT pentru că nu produce suficient de mulți specialiști

România are un deficit de resurse umane pe piața IT pentru că școala autohtonă nu produce suficient de mulți specialiști, atrage atenția Irina Vijoli, Technology Insider & Business Innovator Consultant la Microsoft și nou membru al comunității INACO – Inițiativa pentru Competitivitate.

Potrivit unui comunicat de presă al think-tank-ului INACO, transmis joi AGERPRES, industria românească de IT este la răscruce și nu poate rămâne captivă în outsourcing.

„Este singura opțiune ca să ne diferențiem și să ne asigurăm un loc relevant într-o economie globalizată care încorporează din ce în ce mai multă tehnologie, evoluează constant și rapid, cu o creștere continuă a exigențelor pentru menținerea inovației și a competitivității. În paralel, nu vom putea evita o discuție angajată pentru legiferarea inteligenței artificiale până nu este prea târziu, pentru a evita ceea ce s-a întâmplat în domeniul Privacy & Security, după ani de zile de reguli ‘gri’ care au permis o serie de abuzuri. Acestea sunt rațiunile pentru care comunitatea de profesioniști INACO — Inițiativa pentru Competitivitate s-a întărit prin intrarea Irinei Vijoli, Technology Insider & Business Innovator Consultant la Microsoft”, susține președintele INACO, Andreea Paul.

În acest context, Vijoli a subliniat că perspectivele IT-ului românesc sunt ‘în lumini și umbre’.

„Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii a publicat în aprilie, anul acesta, raportul ‘Software and IT Services in Romania’. Acesta arată că cifra de afaceri a sectorului de software și servicii IT a crescut cu 11,3% în 2016, comparativ cu 2015, și va depăși în 2017 pragul de 4 miliarde de euro. Semn bun, am zice la prima citire. Să vedem dacă este așa într-adevăr: cifra de afaceri de 3,6 miliarde de euro înregistrată în 2016 este datorată în primul rând exporturilor de software și servicii, a căror valoare a crescut cu 18,7% față de 2015. Creștere la export, aparent o altă veste bună: înseamnă că suntem capabili să producem valoare, pe care clienți din străinătate doresc să o consume și să o plătească. Mergem mai departe și aflăm însă că exportul de software și servicii IT reprezintă 74% din cifra de afaceri a sectorului, pe fondul unei scăderi neașteptate a pieței interne, ajunsă anul trecut la doar 935 milioane de euro’, a explicat Irina Vijoli.

Aceasta a adăugat că cifrele existente arată că mare parte a produselor IT de export sunt lipsite de partea creativă și inovativă.

‘Livrăm ‘la cerere’ pe niște specificații gândite de clienți externi — project management, scriere de cod software, testare etc. totul prestabilit, de multe ori și pe tehnologiile alese de afară. De ce? Pentru că acesta este modelul care de câțiva ani buni a generat profituri semnificative și a permis dezvoltarea companiilor de IT. Statisticile spun că suntem prima țară la outsourcing din Europa Centrală și de Est și ne situăm pe locul 6 la nivel mondial. În România, salariile specialiștilor IT sunt încă suficient de mici ca să justifice acest parcurs. Au început însă să planeze dubii pe termen mediu și lung. Vorbim despre decizii pragmatice: dacă nivelul salarial va ajunge prea sus, vom asista la o reorientare către alte piețe care pot furniza mai ieftin specialiști la cerere. Republica Moldova și Ucraina sunt doar două exemple’, susține expertul IT.

Vijoli consideră că la ora actuală ‘s-a creat un deficit de resurse umane pentru că școala nu produce destui specialiști’, iar ‘cei foarte buni aleg să plece din țară în multinaționale de top care îi recrutează pe poziții creative și de cercetare-dezvoltare sau intră în centrele de suport locale ale respectivelor multinaționale, în joburi mai puțin creative, însă bine retribuite’.

‘Nivelul de cunoștințe al specialistului IT român nu e întotdeauna conform cu cerințele din piață, necesită training suplimentar (tradus în costuri suplimentare pentru angajatori) fără posibilitatea reală de fidelizare a unui astfel de colaborator. Câtă vreme există, însă, cerere în piață, desigur că mobilitatea forței de muncă nu poate fi împiedicată. Și asta ridică probleme serioase companiilor de outsourcing, a căror creștere este direct legată de capacitatea de a găsi oameni noi și bine pregătiți pe care să îi implice în proiecte noi. Aceasta fiind situația, multe companii din IT-ul românesc își pun serios problema de a investi pentru crearea de produse software proprii, unii capitalizând experiența din proiectele internaționale, alții mizând pe specialiști din domeniile pentru care vor să scrie soft cooptați în echipă sau în parteneriate cu companii externe (…)’, afirmă Irina Vijoli.

Reprezentantul INACO menționează, totodată, că în România o sursă importantă de inovație în IT se găsește în zona start-up-urilor. Astfel, în prezent, peste 3.500 de astfel de afaceri își testează ideile pe piața autohtonă cu scopul de a merge în final pe piețele externe cu soluții ‘Made in Romania’.

‘Ecosistemul este destul de efervescent, concentrate însă doar în București și Cluj. Cuprinde peste 20 de hub-uri și acceleratoare care au menirea de a facilita accesul la finanțare și la programe de mentoring care să permită definirea unor modele de business viabile (…) Raportul Digital Transformation Scoreboard, publicat de Comisia Europeană la începutul anului, confirmă: România se află pe locul doi după Marea Britanie în ceea ce privește cultura antreprenorială, performanță care, cel puțin în IT, se datorează și implementării cu succes în anii trecuți a unor măsuri favorabile pentru business — de exemplu, Legea Business Angels adoptată în 2015’, apreciază Vijoli.

În viziunea INACO, echilibrarea balanței între outsourcing și proprietate intelectuală reprezintă singura opțiune prin care România se poarte diferenția într-o economie globalizată.