Rezultate provizorii – Recensământul Populației din România 2011 – Hartă cu Top Județe

Pe 2 februarie 2012, site-ul RecensamantRomania.ro a emis un comunicat de presă important în care anunța rezultatele provizorii cu recensământul populației din România, desfășurat în 2011. Noua cifră fiind de 19 042 936 de locuitori românii.

Astfel, anul trecut în noiembrie  scriam despre desfășurarea Recensământului populației din România 2011, despre întrebările din chestionar, despre scandalul cu declararea obligatorie a CNP-ului, demiterea persoanei care a declarat diferit, despre niște rezultate care erau deasemenea provizorii dar cu mult peste ceea ce avem astăzi ca date statistice mai exact. Dar în final, iată rezultatele.

Aici o hartă cu top  județe din țară care ilustrează județele cu cel mai ridicat nivel al populației în România

Hartă cu Top Județe după populația din România Recensământ 2011

Hartă cu Top Județe după populația din România Recensământ 2011

Figura 2. Distribuţia populaţiei stabile pe judeţe

Domiciliul este adresa înscrisă în actul de identitate de către organele de evidenţă a populaţiei. Reşedinţa este adresa la care persoana îşi petrece cea mai mare parte din timp, indiferent dacă aceasta are înscrisă sau nu, în actul de identitate, viza de reşedinţă la această adresă.

Iată pe scurt topul județelor recenzate în 2011 plus București din noul total de populație de : 19 042 936

0Mun. BUCUREŞTI1677985
1PRAHOVA735903
2IAŞI723553
3CLUJ659370
4TIMIŞ649777
5CONSTANTA630679
6DOLJ618335
7SUCEAVA614451
8ARGEŞ591353
9BACAU583588
10BIHOR549752
11MUREŞ531380
12GALAŢI507402
13BRAŞOV505442
14DAMBOVITA501996
15MARAMUREŞ461290
16NEAMŢ452900
17BUZĂU432054
18OLT415530
19ARAD409072
20BOTOŞANI398938
21HUNEDOARA396253
22SIBIU375992
23VASLUI375148
24ILFOV364241
25TELEORMAN360178
26VALCEA355320
27GORJ334238
28SATU MARE329079
29ALBA327224
30VRANCEA323080
31HARGHITA304969
32BRAILA304925
33CALARAŞI285050
34BISTRITA-NASAUD277861
35CARAS-SEVERIN274277
36GIURGIU265494
37IALOMIŢA258669
38MEHEDINŢI254570
39SALAJ217895
40COVASNA206261
41TULCEA201462

Aici vă prezentăm exclusiv, integral comunicatul de presă lansat cu aceste statistici, date, rezultate provizorii:

COMUNICAT DE PRESĂ

COMISIA CENTRALĂ PENTRU RECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI ŞI AL LOCUINŢELOR 2011

2 februarie 2012

privind rezultatele provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor – 2011

Comisia Centrală pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2011 s-a întrunit azi,
2 februarie 2012 şi a hotărât să prezinte următorul comunicat.

Rezultatele procesului complex de realizare a Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor
(RPL 2011), aşa cum sunt prevăzute şi în Programul de desfăşurare a activităţilor RPL
2011, sunt date statistice provizorii, preliminare şi definitive. Rezultatele provizorii ale
Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 20 Octombrie 2011 prezintă o primă
estimare privind numărul populaţiei, al gospodăriilor populaţiei şi al fondului de locuinţe.

Datele provizorii ale recensământului s-au obţinut prin prelucrarea operativă a principalelor
informaţii statistice însumate la nivel de localitate – municipiu, oraş, comună, pe baza
tabelelor centralizatoare întocmite de recenzori după perioada de colectare a datelor,
pentru cele 105,5 mii sectoare de recensământ. Informaţiile completate în aceste tabele
centralizatoare au fost agregate de comisiile judeţene având la bază procesele verbale de
validare întocmite de comisiile locale de recensământ, semnate şi însuşite de membrii
acestora. Rezultatele obţinute şi prelucrate până la această etapă au caracter provizoriu şi
pot suferi modificări pe parcursul etapelor ulterioare de prelucrare a datelor individuale din
formularele de înregistrare a persoanelor din gospodării şi locuinţe.

Conform programului de desfăşurare al RPL 2011, Secretariatul Tehnic al Comisiei
Centrale a RPL a centralizat la nivel naţional informaţiile generale referitoare la numărul
populaţiei stabile şi fondul de locuinţe. Rezultatele provizorii obţinute se prezintă astfel:


Populaţia stabilă: 19,0 milioane (19.042.936) persoane
Gospodării: 7,1 milioane (7.086.717) gospodării

Locuinţe (inclusiv alte unităţi de locuit): 8,5 milioane locuinţe (din care:

8.450.607 locuinţe convenţionale şi 8.149 alte unităţi de locuit)

Clădiri: 5,1 milioane clădiri (5.117.940 clădiri din care: 5.103.013 clădiri cu locuinţe

şi 14.927 clădiri cu spaţii colective de locuit)

Detalierea în profil teritorial (pe judeţe) a indicatorilor de mai sus se prezintă în Anexă.

Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România din anul 2011 s-a realizat în
conformitate cu recomandările Conferinţei Statisticienilor Europeni pentru runda 2010 a
recensămintelor populaţiei şi locuinţelor[1] şi ale Regulamentulului (CE) nr. 763/2008 al
Parlamentului European şi al Consiliului privind recensământul populaţiei şi locuinţelor[2].

Conform acestor recomandări, populaţia stabilă a României include:

♦         cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie cu domiciliul în România care, la
momentul recensământului, se aflau pe teritoriul ţării (persoane prezente) sau erau
temporar absenţi, fiind plecaţi în străinătate pentru o perioadă mai mică de 12 luni;

♦         cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie veniţi pentru o perioadă de cel puţin 12 luni
sau cu intenţia de a rămâne o perioadă de cel puţin 12 luni (la lucru, în căutarea unui loc
de muncă, la studii, în interes de afaceri etc.) care aveau doar reşedinţa în România;

♦         cetăţenii români plecaţi în străinătate în cadrul misiunilor diplomatice sau militare, oficiilor
consulare şi al reprezentanţelor comerciale româneşti din străinătate.

Conform definiţiei internaţionale, nu s-au cuprins în populaţia stabilă a ţării:

♦         cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie cu domiciliul în România plecaţi în
străinătate pentru o perioadă de cel puţin 12 luni sau cu intenţia de a rămâne în
străinătate o perioadă de cel puţin 12 luni : la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la
studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe perioadă îndelungată);

♦         cetăţenii străini sau fără cetăţenie veniţi în România pentru o perioadă mai mică de
12 luni (persoane temporar prezente).

În conformitate cu recomandările internaţionale, nu au făcut obiectul recensământului şi
nu au fost înregistrate la recensământ următoarele categorii de populaţie:

♦         cetăţenii străini prezenţi în România în cadrul misiunilor diplomatice sau militare, oficiilor
consulare şi al reprezentanţelor comerciale străine în România;

♦         cetăţenii străini prezenţi ocazional în România la momentul critic al recensământului,
pentru diverse scopuri : afaceri, turism etc., veniţi pentru o perioadă mai mică de 12 luni,
care nu aveau domiciliul sau reşedinţa în România;

Au făcut obiectul recensământului, dar nu au putut fi înregistrate în formularele individuale
şi nici în centralizatoare următoarele categorii de persoane:

♦         cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie cu domiciliul în România, care la
momentul critic al recensământului erau plecaţi cu întreaga familie în străinătate şi
pentru care nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare existenţa lor;

♦         persoane care au refuzat explicit sau tacit recenzarea, prin evitarea vizitelor
personalului de recensământ (populaţie necontactată).

Pentru stabilirea rezultatelor din această etapă, de prelucrare a datelor, s-a făcut o
estimare provizorie a numărului de locuinţe aflate în această situaţie. O estimare mai
corectă a acestuia se va putea realiza numai după prelucrarea informaţiilor din
formularele individuale, pe baza unor metode statistice ştiinţific elaborate în conformitate
cu recomandările şi standardele ONU şi UE.

Procentajul locuinţelor în care nu s-a putut realiza recenzarea reprezintă 2,8% din
totalul locuinţelor, adică circa 1 million de persoane (cuprinzând populaţia plecată în
străinătate – întreaga familie – pentru care nu a avut cine să îi declare în ţară; populaţia
necontactată). Ponderi mai ridicate s-au înregistrat la nivelul oraşelor mari: Bucureşti
(6,0%), Timişoara (5,8%), Iaşi (3,0%), Constanţa (2,9%) etc.

Prezentăm mai jos (Figura 1) categoriile de populaţie identificate la recensământul din
octombrie 2011, numărul persoanelor pe categorii şi o comparatie numerică sugestivă cu
datele din statisticile demografice curente.

Figura 1. Categorii de populaţie identificate la la recensământ



PERSOANE PLECATE PE

perioadă îndelungată

(910.264)

POPULAŢIA STABILA

«

(19.042.936)

PERSOANE TEMPORAR
PREZENTE
(301.666)

Persoane prezente
(18.384.049)

Persoane temporar
absente
(658.887)


Prelucrarea, verificarea şi validarea datelor din tabelele centralizatoare completate de
recenzori va continua şi în etapa următoare, pentru estimarea unui număr mai mare de
indicatori care vor fi prezentaţi ca rezultate preliminare ale recensământului. Rezultatele
preliminare ale recensământului populaţiei şi al locuinţelor din 2011 urmează, conform
Programului de desfăşurare a activităţilor RPL 2011, să fie prezentate de Comisia
Centrală a RPL 2011, la sfârşitul lunii mai a.c.

Rezultatele definitive ale RPL 2011 se vor obţine în urma prelucrării informaţiilor individuale
din formularele de înregistrare ale recensământului. Diseminarea acestor rezultate, în
România şi către organismele internaţionale, va fi realizată, conform programului anunţat,
începând cu semestrul al II-lea 2013.

REZULTATELE PROVIZORII ALE RECENSĂMÂNTULUI POPULAŢIEI ŞI
LOCUINŢELOR DIN 20 OCTOMBRIE 2011

Datele provizorii ale recensământului s-au obţinut prin centralizarea operativă a

principalelor informaţii statistice însumate la nivel de localitate – municipiu, oraş, comună
(pe baza tabelelor centralizatoare întocmite de recenzori), pentru cele 105,5 mii sectoare
de recensământ.

Numărul şi structura teritorială a populaţiei stabile

Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului din 20 octombrie 2011, populaţia stabilă
a României a fost de 19.043 mii persoane, din care: 18.384 mii au fost persoane prezente, iar
659 mii temporar absente. Din totalul populaţiei stabile a României 10.054 mii persoane
aveau domiciliul3/reşedinţa4 în municipii şi oraşe (52,8%), iar 8.989 mii persoane locuiau în
comune (47,2%).

Grupate după numărul populaţiei stabile, 22 judeţe au înregistrat sub 400 mii locuitori
însumând 35,6% din populaţia ţării, 17 judeţe aveau o populaţie cuprinsă între 400 – 700
mii locuitori concentrând 47,9% şi doar 2 judeţe au depăşit 700 mii locuitori reprezintând
7,7%. Din totalul de 19.043 mii persoane, 8,8% se regăsesc în Municipiul Bucureşti
(respectiv 1.678 mii persoane).

Judeţele cu populaţia cea mai numeroasă sunt Prahova (cu 735,9 mii locuitori), Iaşi (cu
723,6 mii), Cluj (cu 659,4 mii), Timiş (cu 649,8 mii), Constanţa (cu 630,7 mii), Dolj (cu 618,3
mii), Suceava (cu 614,5 mii). Cel mai mic număr de populaţie îl au judeţele Tulcea (201,5 mii),
Covasna (206,3 mii), Sălaj (217,9 mii), Mehedinţi (254,6 mii), Ialomiţa (258,7 mii), Giurgiu
(265,5 mii), Caraş-Severin (274,3 mii) şi Bistriţa-Năsăud (277,9 mii).

În 13 judeţe din ţară mai mult de jumătate dintre persoane îşi au reşedinţa în municipii şi
oraşe. Judeţele cu un grad ridicat de urbanizare sunt: Hunedoara (cu 74,1%), Braşov (cu
71,2%), Constanţa (cu 67,9%), Cluj (cu 65,9%), în timp ce judeţele cu ponderile cele mai
mici ale populaţiei urbane sunt: Giurgiu (cu 27,9%), Dâmboviţa (cu 28,3%), Teleorman (cu
31,3%), Neamţ şi Călăraşi (cu 35,0%).

Structura etnică a populaţiei stabile a României

La recensământul din octombrie 2011, înregistrarea etniei s-a făcut pe baza liberei
declaraţii a persoanelor recenzate, respectându-se, astfel, dreptul fundamental al fiecărui
individ de a-şi declara în deplină libertate şi fără niciun fel de constrângere apartenenţa
etnică. Rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei relevă faptul că, din totalul
populaţiei stabile, 16.870 mii persoane (88,6%) s-au declarat români.

Populaţia de etnie maghiară a fost la recensământ de 1.238 mii persoane, reprezentând
6,5% din populaţia stabilă a ţării, iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 619
mii persoane (3,2%). Între alte etnii care au înregistrat un număr de persoane de peste 20
mii se situează următoarele grupuri etnice: ucraineni (51,7 mii persoane), germani (36,9
mii), turci (28,2 mii), ruşi – lipoveni (23,9 mii) şi tătari (20,5 mii persoane).

Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată etnia (nu au dorit să o declare sau nu
erau prezente) a fost de 59,2 mii persoane, reprezentând 0,3% din populaţia stabilă a ţării.

În profil teritorial, distribuţia populaţiei după etnie arată că ponderea populaţiei de etnie
română este majoritară în Municipiul Bucureşti (96,6%) şi în 39 de judeţe (cu o pondere
variind între 98,5% la Botoşani şi 52,6,% la Mureş), iar în 26 dintre acestea ponderea
românilor este de peste 90%.

Populaţia de etnie maghiară deţine majoritatea în judeţele Harghita (84,8%) şi Covasna
(73,6%); de asemenea ponderi ridicate se înregistrează şi în judeţele: Mureş (37,8%),
Satu Mare (34,5%), Bihor (25,2%) şi Sălaj (23,2%).

Persoanele de etnie romă reprezintă 3,2% din totalul populaţiei stabile, fiind repartizaţi
relativ uniform în teritoriu, cu ponderi variind între 1,1% în judeţul Botoşani şi 8,8% în judeţul
Mureş. Romii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare, de peste 6,0% din populaţia
stabilă şi în judeţele Călăraşi (8,1%), Sălaj (6,9%) şi Bihor (6,1%).

Cei mai mulţi ucraineni se regăsesc în judeţele Maramureş (31,2 mii persoane), Timiş (6,0 mii
persoane), Suceava (5,7 mii persoane) şi Caraş-Severin (2,6 mii persoane), reprezentând
88,0% din totalul acestora.

Aproape trei sferturi din persoanele de etnie germană (73,0%) se regăseşte în judeţele

Timiş (8,5 mii persoane), Satu Mare (5,0 mii persoane), Sibiu (4,1 mii persoane), Braşov
(3,3 mii persoane), Caraş-Severin şi Arad (fiecare cu câte 3,0 mii persoane).

Circa 90% dintre persoanele de etnie turcă au fost înregistrate în judeţele Constanţa (21,0 mii
persoane) şi Tulcea (1,9 mii persoane) şi în Municipiul Bucureşti (2,4 mii persoane).

O proporţie de 87,7% dintre ruşi-lipoveni îşi au reşedinţa în judeţele Tulcea (10,9 mii persoane),
Constanţa (3,5 mii persoane), Iaşi (2,8 mii persoane), Brăila (1,9 mii persoane), Suceava (1,7
mii persoane).

În judeţul Constanţa este concentrată cea mai mare parte a etniei tătare, respectiv 96,4% dintre
persoanele care au declarat că aparţin acestei etnii (19,7 mii persoane).

Numărul gospodăriilor populaţiei

Din totalul populaţiei stabile a României, 99,1% (18.878 mii persoane), se regăseşte în cele
7.087 mii gospodării ale populaţiei, revenind în medie 2,66 persoane pe o gospodărie (266
persoane la 100 gospodării ale populaţiei). Restul de 165 mii persoane au fost înregistrate în
spaţii colective de locuit sau sunt persoane fără adăpost.

Tabelul 1. Gospodăriile populaţiei pe categorii de localităţi

Numărul
gospodăriilor
populaţiei
%Persoane din
gospodăriile
populaţiei
%Numărul mediu de
persoane pe o
gospodărie a
populaţiei
TOTAL7.086.717100,018.877.964100,02,66
Municipii şi oraşe3.915.65355,39.914.12152,52,53
Comune3.171.06444,78.963.84347,52,83

Mai mult de jumătate din numărul gospodăriilor şi al persoanelor din cadrul acestora se
concentrau în mediul urban. În 16 judeţe majoritatea gospodăriilor populaţiei se află în
municipii şi oraşe, ponderi mai mari prezentând următoarele judeţe: Hunedoara, Braşov
şi Constanţa (între 76,3 – 71,2%), Sibiu (68,7%), precum şi Cluj şi Timiş (66,1%). La
polul opus, cu cele mai mici ponderi ale gospodăriilor din mediul urban, se situează
judeţele Giurgiu (28,4%), Dâmboviţa (30,7%) şi Teleorman (32,1%).
Mărimea medie a unei gospodării este mai mică în mediul urban (2,53
persoane/gospodărie) comparativ cu cel rural (2,83 persoane/gospodărie).
Distribuţia teritorială relevă faptul că mărimea medie a unei gospodării este mai mare în
judeţele Ilfov (3,10 persoane/gospodărie), precum şi în Dâmboviţa, Giurgiu, Bistriţa -
Năsăud, Maramureş şi Suceava (între 2,93 – 2,82 persoane/gospodărie). Cel mai mic
număr mediu de persoane pe o gospodărie se regăseşte în Municipiul Bucureşti (2,39
persoane/gospodărie) şi în judeţele Neamţ şi Hunedoara (2,50 persoane/gospodărie).
Cu excepţia judeţului Sălaj, mărimea medie a gospodăriei este mai mică în municipii şi
oraşe decât în comune.

Clădiri – Locuinţe

3

La recensământ au fost înregistrate locuinţele convenţionale[3], alte unităţi de locuit
nedestinate prin construcţie a fi locuite, dar care sunt practic locuite şi spaţiile colective de
locuit. Prin înregistrarea unor caracteristici constructive şi de dotare, recensământul
permite estimarea unor indicatori necesari pentru caracterizarea condiţiilor de locuit ale
populaţiei.

Figura 3. Modalitatea de calcul a mărimii fondului de locuinţe la recensământ


LOCUINŢE

CONVENŢIONALE

(8.450.607)

Alte unităti de locuit

9

(8.149)

Locuinţe ocupate

Locuinţe sezoniere sau
secundare (ocupate sau
neocupate)

Alte locuinţe neocupate

La recensământul din octombrie 2011 a fost înregistrat un număr de 5.103 mii clădiri[4] în care
se aflau 8.451 mii locuinţe convenţionale. Acestea totalizau un număr de 22.739 mii camere
de locuit care însumează o suprafaţă locuibilă de 398.037 mii m.p. Comparativ cu mediul
rural, în urban locuinţele convenţionale au un număr mediu de camere mai mic, dar suprafaţa
medie a locuinţelor şi a camerelor de locuit este mai mare.

Tabelul 2. Camere de locuit şi suprafaţa camerelor de locuit pe categorii de

localităţi

9

TotalMunicipii
şi oraşe
Comune
Numărul locuinţelor convenţionale8.450.6074.582.7173.867.890
Numărul camerelor de locuit22.739.30011.417.79311.321.507
Suprafaţa camerelor de locuit (mii m.p.)398.037220.453,7177.582,8
Numărul mediu de camere pe o locuinţă2,72,52,9
Suprafaţa medie a camerelor
de locuit (m.p.) pe o:
locuinţă47,148,145,9
cameră de locuit17,519,315,7

Numărul camerelor de locuit pe o locuinţă este mai mare în judeţele Ilfov, Giurgiu, Tulcea, Buzău,
Călăraşi, Ialomiţa, Olt şi Vrancea (între 3,3 şi 3,0 camere/locuinţă), respectiv mai mic în judeţele
Harghita (2,3), Cluj, Covasna, Hunedoara şi Municipiul Bucureşti (2,4).

O suprafaţă a camerelor de locuit mai mare s-a înregistrat, în medie, în Municipiul
Bucureşti (21,1 mp/cameră) şi în judeţele Braşov, Cluj, Satu Mare, Ilfov, Sibiu, Harghita şi
Covasna (între 20,8 şi 19,1 mp/cameră). Cele mai mici suprafeţe medii pe o cameră se
înregistrează în judeţele Călăraşi (13,4 mp/cameră), Giurgiu şi Teleorman (14,0
mp/cameră).

Locuinţe cu suprafeţe medii dintre cele mai mari există în judeţele Ilfov, Timiş, Satu Mare
şi Constanţa (între 65,7 şi 52,0 mp/locuinţă). Cele mai mici suprafeţe medii au fost
înregistrate în judeţele Brăila (39,4 mp/locuinţă), Călăraşi şi Vaslui (39,7 mp/locuinţă),

Teleorman (40,7 mp/locuinţă) şi Mehedinţi (41,0 mp/locuinţă).

*

* *

Prezentul comunicat de presă este disponibil pe site-ul www.recensamantromania.ro

Informaţii suplimentare detaliate pe judeţe şi localităţi sunt disponibile pe site-urile direcţiilor
regionale şi judeţene de statistică.

Anexa

2011 – RECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI ŞI LOCUINŢELOR DIN ROMÂNIA

J                            7 9

- DATE PROVIZORII -

Tabelul 1. Numărul clădirilor, locuinţelor şi gospodăriilor, pe judeţe

JudeţeNumăr clădiriNumăr locuinţeNumărul
gospodăriilor
populaţiei
TOTALdin care:
clădiri în care
se află
locuinţe7
TOTALdin care:
locuinţe
convenţionale
A12345
ROMÂNIA51179405103013845875684506077086717
ALBA103367102983146878146781118889
ARAD128721128244188183187814150698
ARGES172494172189267518267188223253
BACAU172602172253267970267800222170
BIHOR158293157662241657241539201352
BISTRITA-NASAUD815908144811395911385196666
BOTOŞANI125228124989170001169837148032
BRAŞOV9173891077230521230165193527
BRAILA7613376049133685133655118496
BUZAU147318147089193060193047160779
CARAS-SEVERIN7634976142130022129895100276
CALARASI925049238911807411807399485
CLUJ143661143065304810303716253624
CONSTANTA126826125161262790262109227922
COVASNA5717456887889548890976345
DAMBOVITA161455161322207423207352170651
DOLJ189708189537275757275685225496
GALATI116071115925223167223127188729
GIURGIU955689549411271011268891710
GORJ112318112085156053156037119942
HARGHITA9058489925132847132591112593
HUNEDOARA8046980005194766194560157195
IALOMITA824828240910888210885993329
IASI172289171867293398293333257121
ILFOV111463111244142582142325116325
MARAMURES132522132282195278194685163291
MEHEDINTI915539142412880512879797561
MURES144953144426223762223211194864
NEAMT147123146592213100212806181703
OLT140813140728184355184276151321
PRAHOVA213061212395315664315498263702
SATU MARE100196100026141044140971119286
SALAJ746307447810046410041980445
SIBIU9309192569166983166773137503
SUCEAVA189688188916255579255487216478
TELEORMAN133612133560164933164830136449
TIMIS141789141422270804270459240762
TULCEA6643865996939479384479097
VASLUI123175123042166279166231141557
VALCEA132982132520177924177736138142
VRANCEA112046111863149881149854127932
Mun.BUCURESTI113863113334804287803794692019

7 Exclusiv clădiri destinate spaţiului colectiv de locuit în care se aflau locuinţe convenţionale

9

Tabelul 2. Populaţia stabilă după etnie, pe judeţe

- persoane -

Judeţe

A

Populaţie
stabilă
TOTAL

1

Din care, după etnie:
Română

2

Maghiară

3

Romă

4

Germană

5

Ucraineană

6

Turcă

7

Tatară

8

Rus-
lipoveană

9

Alte
etnii1

10

Etnie
nedeclarată

11

96040
ALBA32722429433515870154927802126_19282399
ARAD409072343163370671654629561295513296983979
ARGEŞ591353573678288153006120893231132759
BACAU583588561034437315254114295853613311354
BIHOR5497523672211384413369771010547*2968622638
BISTRITA-NASAUD27786124992514773121654946125-18146254
BOTOŞANI39893839308453423728684213437156235
BRAŞOV505442442078392751792933136681128810691531
BRAILA304925293763757961312617861938422525
BUZĂU432054411041171202191321455*12120288
CARAS-SEVERIN27427724474832767533307026001931512470543
CAL ARAŞI28505026081915622974148522517365170
CLUJ659370523424103457224686591739095323396698
CONSTANTA6306795677997428401139882101419720353881651073
COVASNA2062614556015178782381091512-8272260
DAMBOVITA50199647240218026281431663*182844148
DOLJ6183355875492182891192215348740739
GALAŢI507402488382252172587437833183735395
GIURGIU2654942498411781484817446*11107441
GORJ3342383268731616815242410*10121198
HARGHITA30496940431258615542272171133214181
HUNEDOARA39625336978216219756799113935731736746
IALOMIŢA25866924188026515612141674*364283159
IAŞI723553706328161112868953766283916161099
ILFOV3642413437303031537210548517427325751476
MARAMUREŞ461290380018347811263812433123430*17432895
ROMANIA
19042936
16869816
1237746
619007
36884
51703 28226 20464
23864
59186
Judeţe

A

Populaţie
stabilă
TOTAL

1

Din care, după etnie:
Română

2

Maghiară

3

Romă

4

Germană

5

Ucraineană

6

Turcă

7

Tatară

8

Rus-
lipoveană

9

Alte
etnii1

10

Etnie
nedeclarată

11

MEHEDINŢI254570241501153109561561338-*1561190
MUREŞ53138027948820098946637147188514735762003
NEAMŢ45290044499418967039135446231259348
OLT415530405393246960111531-7105131
PRAHOVA7359037160474481779815016166654453765
SATU MARE32907918999111354117513498613977-74051232
SALAJ21789515014350659151377029**51270579
SIBIU3759923408361089317901411728303606711453
SUCEAVA61445159074117811858699569832-17172762766
TELEORMAN3601783482991401055015336*3598533
TIMIŞ649777555752352941453484975953133241051796711518
TULCEA2014621795829737684913171891179109083512159
VASLUI3751483683174959331151238295641
VALCEA3553203483441986384631338*8145125
VRANCEA3230803099997211916141041*6166855
Mun. BUCUREŞTI16779851621501346321394111027923883887791297813705

* – rubricile marcate cu * semnifică număr redus de cazuri de observare (mai mic de 3)

1) – cuprinde şi toate etniile cu mai puţin de 20.000 persoane declarate la nivel naţional, respectiv: sârb, slovac, evreu, bulgar, ceh, croat, grec, polonez, armean, rutean,
italian, albanez, macedonean


[1]

Conference of European Statisticians Recommendations for the 2010 Censuses of Population and
Housing, prepared in cooperation with the United Nations Economic Commission for Europe and Statistical
Office of the European Communities (EUROSTAT)

[2] REGULATION (EC) No 763/2008 OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL of 9 July
2008 on population and housing censuses

[3]

Locuinţa convenţională este o unitate distinctă din punct de vedere funcţional, alcătuită din una sau

mai multe camere de locuit, prevăzută, în general, cu dependinţe (bucătărie, baie etc.) şi/sau cu alte spaţii
de deservire (cămări, debarale etc.), independentă de alte locuinţe sau spaţii, având intrare separată,
indiferent dacă este ocupată de una sau mai multe gospodării sau neocupată.

[4] Clădiri rezidenţiale şi clădiri nerezidenţiale în care se aflau locuinţe convenţionale.

Concluzie

Ce cred personal că indică nivelul scăzut al populației, d.p.d.v negativ înseamnă adoptarea rapidă de politici puternice, solide pentru că nu vor mai fi persoane care să contribuie la pensie și sănătate. Un factor pozitiv este că ai dreptul la libertatea de circula în spațiul european și nu numai și de îți stabili oriunde domiciliul.