Browse By

Prețul energiei pe bursă, aproape dublu față de anul trecut, în condițiile unui record absolut de tranzacții

Prețul energiei pe Piața pentru Ziua Următoare, piața spot a bursei de energie OPCOM, a ajuns joi la valori aproape duble față de aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care au loc un număr-record de tranzacții.

Astfel, pentru ziua de joi, 20 iulie, prețul mediu pe PZU este 282 lei pe MWh, de aproape două ori mai mare față de ziua de 20 iulie 2016, când pe aceeași piață energia se tranzacționa cu 152 de lei pe MWh.

Totodată, pe intervale orare, cel mai mare preț pentru ziua de joi este 347 de lei pe MWh, pentru ora 21:00.

Prețurile au fost în continuă creștere săptămâna aceasta. Astfel, miercuri s-a ajuns la 272 de lei pe MWh, de la 252 de lei pe MWh pentru ziua de marți.

Toate acestea în contextul în care, în urmă cu două zile, OPCOM a anunțat într-un comunicat de presă un record absolut de participare pe PZU.

„Pentru ziua de livrare 19 iulie 2017, cota de interes manifestat de participanți pe PZU a marcat un nou maxim absolut la nivel lunar: 270 companii care au introdus cel puțin o ofertă și au stabilit tranzacții”, spun reprezentanții operatorului bursier.

Piața spot din România este cuplată cu piețele similare din Ungaria, Cehia și Slovacia și, dacă ne uităm pe rezultatele comparative din toate aceste țări, se observă că în România prețurile sunt fie egale, fie mai mari decât în celelalte piețe din regiune.

Spre exemplu, joi, pentru ora 21:00, când prețul energiei în România atinge maximul zilei, în toate cele patru piețe prețul este 76,25 euro pe MWh.

Însă, în unele intervale orare, energia costă în România și Ungaria 57 de euro, iar în Cehia și Slovacia, 40 de euro, spre exemplu. De asemenea, pentru ora 11:00, se constată o diferență foarte mare între prețul din România și Ungaria — 72 de euro și Cehia și Slovacia — 49 de euro.

Operatorii din piață au semnalat în ultima vreme faptul că prețul energiei pe bursă continuă să crească, deși, după perioada ianuarie-februarie, când au fost atinse cote alarmante de 680 de lei pe MWh, toată lumea se aștepta la o calmare a pieței.

Specialiștii pun toată această situație pe seama unei oferte scăzute de energie din piață, ca urmare a perioadei secetoase și fără vânt, care duce la un deficit de energie ieftină, hidro și eoliană, și la o creștere a producției de energie scumpă, precum cea pe cărbune. Toate acestea coroborate cu accentuarea consumului de electricitate în România și în regiune.

Directorul general al Electrica, Cătălin Stancu, a cerut chiar măsuri administrative, precum plafonarea tarifelor, după modelul patentat deja în cazul tarifelor RCA, arătând că această situație poate lovi în mai multe industrii, nu doar în cea energetică.

În replică, Niculae Havrileț, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE) a declarat, pentru AGERPRES, în urmă cu o săptămână, că nu ia în calcul deocamdată propunerea de plafonare a tarifelor, întrucât, în prezent, nu există elemente din care să reiasă că piața nu este funcțională.

„Deocamdată nu luăm în considerare această propunere (de plafonare a prețurilor — n. r.). Nu avem date privind nefuncționalitatea pieței. Considerăm că OPCOM acționează cu maturitate și asigură funcționarea pieței”, a spus Havrileț.

Șeful ANRE a arătat că plafonarea prețurilor ar însemna măsuri extreme privind funcționarea pieței de energie, precum suspendarea tranzacțiilor pe anumite platforme bursiere, suspendarea cuplării pieței spot a bursei OPCOM cu piețele din Ungaria, Cehia și Slovacia, precum și stabilirea unor prețuri reglementate, conform Legii 123/2012, legea-cadru a sectorului energetic.

„Cel mai greu de stabilit ar fi măsurile de recuperare a pierderilor cauzate producătorilor”, a adăugat președintele ANRE.

Potrivit Legii 123, articolul 80, „(1) În situații de dezechilibre majore între cerere și ofertă și disfuncționalități evidente ale pieței de energie electrică, Guvernul, la propunerea ANRE și cu avizul Consiliului Concurenței, poate limita creșterea excesivă a prețurilor/tarifelor sau blocarea acestora pentru o perioadă determinată de maximum 6 luni, perioadă ce poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă circumstanțele ce au determinat adoptarea respectivei decizii, prin: a) fixarea unei limite superioare a prețului pe o piață centralizată; b) limitarea venitului din activitatea reglementată. (2) Costurile recunoscute și amânate, potrivit prevederilor alin. (1) lit. b), se recuperează integral, în conformitate cu procedura emisă de autoritatea competentă”.

La rândul său, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat, pentru AGERPRES, că instituția derulează în acest moment o analiză sectorială asupra pieței de energie.

„Sunt de acord că avem nevoie de noi instrumente de tranzacționare care să reducă volatilitatea”, a precizat Chirițoiu.