Browse By

Plângere împotriva d-nei judecătoare Duțu care încalcă CEDO și Legea pentru a-i proteja pe falșii consilieri juridici din I.G.P.R.

PLÂNGERE PREALABILĂ împotriva doamnei judecătoare Duțu Liliana Cătălina C14 Fond CA – TMB-SCAF

În fapt,

În data de azi, 07.02.2017, în cauzele privind refuzul I.G.P.R. în comunicarea de informații publice aflate pe rolul TMB-SCAF nr.: 39007/3/2016 (teza de doctorat a d-lui Despescu Bogdan – șef I.G.P.R. – menținută în continuare ascunsă pentru a nu putea fi studiată respectiv cercetată de orișice persoană, conform art. 168 alin.(9) din Legea educației naționale nr. 1/2011) respectiv 37641/3/2016 (procedurile interne uzitate de polițiști pentru: încătușare, percheziții etc. – a se vedea și sentința definitivă a CAB-SCAF nr. 4021/2016) d-na judecătoare Duțu Liliana Cătălina a încălcat CEDO, Constituția și Legea admițând ca persoane necompetente să reprezinte instituția I.G.P.R. dar și depunerea de falsuri la prezentele cauze ca și: „probe irefutabile”.

Potrivit Deciziei CCR nr. 889/2015, instituțiile statului sunt reprezentate de conducătorii acestora.

Potrivit Deciziei CCR nr. 650/2015 și a Deciziei ÎCCJ nr. 9/2016, activitățile prevăzute pentru „consilierul juridic” angajat în instituțiile statului de drept România sunt efectuate exclusiv de funcționari publici (conform Legii nr. 188/199 și art. 52 din Statutul profesiei de consilier juridic publicat cu modificări în M.O. nr. 452/2014).

În continuare, vă rog să observați că Legea nr. 514/2003 privind profesia de consilier juridic face trimitere la Legea nr. 51/1995 privind statutul avocatului care, în cuprinsul art. 26 se prevede, citez:

Articolul 26

(1) Exercitarea oricărei activităţi de asistenţă juridică specifică profesiei de avocat şi prevăzută la art. 3 de către o persoană fizică sau juridică ce nu are calitatea de avocat înscris într-un barou şi pe tabloul avocaţilor acelui barou constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.

(2) Instanţele sunt obligate să verifice şi să se pronunţe asupra calităţii de reprezentant al unei persoane care se prezintă ca avocat, exercitând acte specifice acestei profesii şi folosind însemnele profesiei de avocat.

(3) Actele specifice profesiei de avocat, efectuate în mod public de o persoană care nu a dobândit calitatea de avocat în condiţiile prezentei legi, sunt nule dacă s-a produs o vătămare ce nu poate fi remediată în alt mod, în afară de cazul în care modul de îndeplinire a acestora a fost de natură să producă o eroare comună cu privire la calitatea celui care le-a săvârşit.

Potrivit art. 54 din statutul profesiei de consilier juridic publicat cu modificări în M.O. nr. 452/2014, citez:

Articolul 54

Exercitarea activităţilor specifice profesiei de consilier juridic: consultanţă, asistenţă, reprezentare juridică, avizare pentru legalitate şi contrasemnare de acte juridice de către persoane neautorizate prin nerespectarea condiţiilor prevăzute de lege şi de prezentul statut reprezintă exercitare fără drept a profesiei de consilier juridic şi se sancţionează conform legii penale.

În drept,

D-na judecătoare Duțu Liliana Cătălina a refuzat să îmi admită excepția lipsei calității de reprezentant, chiar și după ce i-am prezentat legitimația de consilier juridic eliberată exclusiv de organizația profesională a consilierilor juridici, avizată la zi. Mai mult, deși i-am solicitat d-nei judecătoare în ședința publică să o legitimeze pe polițista care s-a erijat în consilier juridic, d-na judecătoare a refuzat, ilegal, nemotivat. Cu respect vă aduc la cunoștință că art. 90 din Statutul profesiei de consilier juridic obligă consilierul juridic să își decline calitatea prin legitimația eliberată de UCCJR/OCJR.

Am învederat-o, cu respect, pe d-na judecătoare Duțu Liliana Cătălina că incompatibilitatea atribuțiilor prevăzute de legiuitor atât prin: art. 49 din Legea nr. 188/1999, art. 10 lit. c) și f) din Legea nr. 514/2003 respectiv art. 45 lit. i) din statutul polițistului atrag nulitatea absolută a întâmpinărilor I.G.P.R. ce fuseseră semnate de un „împuternicit director” în conformitate cu art. 176 și 271 NCPC, iar „delegația” cu care polițista s-a erijat în fața instanței ca și „consilier juridic” sunt falsuri, emise pentru o persoană necompetentă, un terț.

Totodată, am învederat-o pe d-na judecătoare Duțu Liliana Cătălina că Instrucțiunile MAI nr. 1111/2005 din preambulul dispoziției IGPR sunt nepublicate, inexistente potrivit CEDO respectiv inaccesibile și inopozabile potrivit Deciziei CCR nr. 392/2014, acestea neavând calitatea de „normă de drept”.

Deși semnatarul întâmpinărilor avea obligația conform art. 151 alin.(3) NCPC să depună la dosare actul său de numire în funcție sub sancțiunea anulării întâmpinării, acesta nu a făcut-o. Mai mult, d-na judecătoare a refuzat să aplice art. 82 NCPC fiind domnia sa mult prea grăbită să finalizeze ședința de judecată, chiar dacă încălca art. 6 și 21 CEDO respectiv art. 22 NCPC.

Totodată, am ridicat în fața instanței excepția de nelegalitate a dispoziției IGPR nr. 80/2016 prin care dl. Despescu Bogdan „împuternicea Direcția Juridică”  să reprezinte instituția, în condițiile în care România a devenit stat de drept conform art. 1 Constituție iar Decretul 143/1955 care prevedea ca reprezentarea juridică a instituțiilor să fie efectuată de „oficii juridice” (structuri fără personalitate juridică), a fost abrogate. Legiuitorul instituind ca părțile în process să fie reprezentate de persoane, strict delimitate: reclamant/parte vătămată avocat, consilier juridic, mandatar.

Pentru că d-na judecătoare Duțu Liliana Cătălina „se grăbea” să încheie ședința fără să mai țină cont,  că se află într-un templu al dreptului (Tribunalul București), în „oaza” în care orice persoană se uită la judecător „ca la Dumnezeu” așteptând ca acesta să cunoască și să aplice Legea cel mai bine, fără părtinire, echidistant, conform art. 21 CEDO și 124 Constituție. Mai mult, d-na judecătoare Duțu Liliana Cătălina nu mi-a acordat dreptul de a formula excepția de nelegalitate în scris și nici dreptul la replică pentru a o combate pe polițista ce s-a erijat ilegal în consilier juridic și care nu a depus la nici una din cele două cauze vreun act de numire în funcție (al acesteia și al semnatarului întâmpinărilor).

În subsidiar, cu respect vă învederez că Legea privind funcțiile polițiștilor ordonată de art. 22 alin.(5) din Legea nr. 360/2002 nu a luat niciodată ființă. Legea nr. 284/2010 prevede doar o „marjă de apreciere” pentru instituțiile din Anexa VII a Legii pentru a-și stabili funcțiile. Așadar, Poliția Română nu deține funcții conform Legii, sens în care MAI  și IGPR „polițienizează” ad-hoc atribuțiile publice generale, cu încălcarea regimului incompatibilităților și al cumulului ilegal de atribuții publice… Doar și judecătorii sunt obligați să admită orice afirmație mincinoasă a „reprezentanților legali” din aceste instituțiii, fără a mai fi nevoie să și probeze conform art. 249 CPC.

Așadar, dacă femeia de serviciu a I.G.P.R. este „polițist”, aceasta poate îndeplini orice alte atribuții publice special/generale, Legea nr. 200/2004, 95/2006, 213/2004, 514/2003, aceasta fiind „antamată” inclusiv ca și consilier juridic, instanțele de judecată fiind obligate să o admită ca și „reprezentant legal” al I.G.P.R. … Doar e „polițist”!

Față de cele prezentate, cu respect vă solicit să o cercetați pe d-na judecătoare Duțu Liliana Cătălina pentru încălcarea CEDO, CDFUE, Constituției și a Legii procesuale, admițând în cele două cauze:

–          întâmpinări semnate de o persoană necompetentă (manager-polițist fără calitate de consilier juridic) și care nu și-a probat calitatea conform art. 151 alin.(3);

–          dispoziția ilegală nr. 80/2016 depusă în copie necertificată (încălcarea art.292 CPC) pentru conformitate de polițista ce s-a erijat în fals (consilier juridic dat fiind regimul incompatibilităților și al cumulului ilegal de atribuții publice – a se vedea în acest sens și art. 80, 94, 96 din legea nr. 161/2003, art. 32 din Legea nr. 176/2010 dar și Hotărârea Guvernului nr. 1352/2010 privind aprobarea structurii Clasificării ocupaţiilor din România – nivel grupă de bază, conform Clasificării internaţionale standard a ocupaţiilor – ISCO 08, republicarea 1 din Monitorul Oficial, Partea I, nr. 300 din 24.04.2014)

–          un fals reprezentant (polițistă), o persoană necompetentă, un terț care s-a erijat în „consilier juridic” pentru a apăra ilegalitățile comise de I.G.P.R.;

În susținerea plângerii, atașez foto Dispoziție 80/2016 și întâmpinările IGPR. Vă rog să admiteți ca probe concludente pentru soluționarea cu celeritate a prezentei cauze înregistrările cauzelor mai-sus menționate din ședința de azi, 07.02.2017, în intervalul orar 1120-1145 aflate exclusiv în posesia TMB-SCAF.

Prezenta se atașează și în format pdf, cu toate datele de identificare ale subsemnatului, cu semnătură autentică.

Dispozitia_IGPR_2017-02-07_115941

Sesizare_INSPECTIA_JUDICIARA_-_cu_date_de_identifi

comunicare adresa dosar 37639

Intampinare IGPR_39007

Cu stimă,

Alexandru FIRICEL președinte teritorial al organizației sindicale S.P.R. „DIAMANTUL” constituită la nivelul D.G.P.M.B.-secția 13 Poliție