Browse By

Petiție pentru respectarea drepturilor polițiștilor români și îmbunătățirea serviciului polițienesc din România

Subsemnatul, Alexandru Firicel, cetățean român și președinte teritorial SPR „Diamantul” constituită la nivelul D.G.P.M.B.-secția 13 Politie, cu domiciliul ales pentru comunicarea răspunsului dvs. la sediul S.P.R. „Diamantul” din București, str. Ienăchiță Văcărescu nr 17 A, Sector 4, București,

În temeiul art. 8, 10-12 și 14 C.E.D.O.

Vă aduc la cunoștință următoarele:

1. Nici până în ziua de azi nu a luat ființă Legea privind funcțiile polițiștilor ordonată de art.22 alin.(5) din Legea nr. 360/2002: (5) Funcţiile şi modul de salarizare ale poliţiştilor se stabilesc prin lege, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Astfel că, salarizarea polițiștilor este un domeniu ocult, cu încălcarea art. 10 C.E.D.O. (a se observa și art. 11, 20, 148 Constituție) și al principiului statului de drept statuat prin art. 31 Constituție.

Prin lipsa înființării acestui act normativ, s-au creat dezechilibre uriașe în sensul că persoane care nu desfășoară atribuțiile stabilite prin Lege pentru polițiști (logistică, financiar-contabil, IT, resurse umane etc.) beneficiază illegal de salarizarea și drepturile polițiștilor incidenți Legii nr. 218/2002 și OUG nr. 104/2001.

Prina acest „artificiu” s-au creat premisele: acordării aleatorii statutului poițistului în funcție de persoane, interese oculte, și nu de atribuții (ex.: consilier juridic polițist, consilier juridic – personal civil; psiholog-polițist, psiholog-personal civil), inclusiv cu încălcarea nediscriminării în muncă (aceleași atribuții retribuite diferențiat, discriminatoriu), regimul: cumulului illegal de funcii și/sau atribuții, conflictul de interese, incompatibilităților fiind, de asemenea, încălcat
Mai mult, s-a ajuns ca un polițist „de birou” (structură suport) să beneficieze de o „funcție” mai mare și mai bine remunerată decât polițistul „din stradă”.

2. Nici până în ziua de azi polițiștii nu beneficiază de sprijinul pentru achiziția/cosntruirea unei locuințe statuat prin art. 32 din Legea nr. 260/2002.

3. Absolvenții școlilor de poliție din Ministerul Afacerilor Interne sunt repartizați la unități de poliție județene și teritoriale fără a se ține cont de domciliul acestora ci de „deficitul de personal”.

4. Absolvenții școlilor de poliție din Ministerul Afacerilor numiți în prima funcție într-o altă unitate decât cea de domiciliu beneficiază/sau nu de compensație de chirie. Această sumă este derizorie în condițiile pieței actuale, suma de cel mult 500 lei de care beneficiază un proaspăt absolvent al uneia din școlile de poliție fiind insuficientă pentru închirierea unui apartament.

5. În condițiile prevăzute la pct.-ul 2 al cererii coroborat cu dezinteresul manifestat de unii funcționari M.A.I. în vederea aplicării unitare a prevederilor H.G. nr. 1017/2015, este de domeniul evidenței că absolvenții sunt nevoiți:
a) să ceară sprijinul altui/altor coleg/colegi în vederea închirierii unui apartament pe care să-l împartă;
b) să continue a fi „o povară” pentru părinți/familie care trebuie să îi susțină, în continuare, cu fonduri bănești și/sau alimente în condițiile în care părinții absolvenților școlilor M.A.I. (în cele mai multe cazuri) suferă de diferite afecțiuni medicale și care necesită o îngrijire aparte;
c) să își „rotunjească” veniturile din alte surse (o instigare la fapte de corupție din partea angajatorului/muncă la negru dat fiind și prevederile art. 45 alin.(1) lit. i) din Legea nr. 360/2002 coroborat cu art. 96 din Legea nr. 161/2003 și a art. 32 din Legea nr. 176/2010 etc.).

6. Nu trebuie omise cazurile tinerilor polițiști care doresc să-și întemeieze o familie. În cazul în care doi polițiști conviețuiesc împreună, fără forme legale, ambii beneficiază de compensație pentru chirie. Or, în cazul în care doi angajați M.A.I., soț și soție, ambii ar trebui să primească compensație pentru chirie… însă doar unul dintre aceștia poate primi compenație pentru chirie.

7. A se observa și cazurile familiilor (angajați în M.A.I.) care sunt nevoiți să își desfășoare activitatea în alte județe ale țării, partenerii de viață fiind îndepărtați unul de celălalt, ceea ce reprezintă o încălcare a art. 26 Constituție.

8. Un alt aspect deloc neglijabil este susținut de locația în care angajatul M.A.I. își are domiciliul/reședință și distanța până la locația în care acesta își desfășoară activitatea.
Pentru evitarea oricărui tratament discriminatoriu (o încălcare a art. 14 CEDO) în aplicarea prevederilor art. 28 alin.(1) lit. j) din Legea nr. 360/2002 în sensul că polițiștii mutați în interesul serviciului/numiți în prima funcție beneficiază de aceste prevederi iar polițiștii mutați la cerere (în cazul în care aceștia desfășoară activități într-o localitate îndepărtată de domiciliu/reședință), este imperios necesar decontarea sumelor ocazionate de transport fără nici o discriminare, conform documentelor justificative.

Având în vedere aspectele prezentate, cu respect vă solicit:

1. Inițierea proiectului de Lege privind salarizarea polițiștilor pentru aplicarea art. 22 alin.(5) Constituție, pentru ca polițiștii să fie salarizați în cu respectarea principiului transparenței prevăzut atât în Constituție cât și în Legea nr.: 284/2010, 544/2001, 188/1999, 182/2002, HG nr. 123/2001, HG nr. 991/2005;

2. Acordarea sprijinului pentru achiziționarea/construirea unei locuințe, proprietate, odată în carieră, pentru polițiști, în conformitate cu art. 32 din Legea nr. 360/2002. Cu respect vă învederez că nici un polițist nu a beneficiat vreodată de acest drept prevăzut de Lege;

3. Modificarea Legii nr. 360/2002 în sensul acordării compensației pentru chirie polițiștilor conform prețului pieței nicidecum în cuantum de 30-50% din salariu, așa cum se întâmplă în prezent. Astfel, cei cu venituri mici nu vor mai fi nevoiți să achite contravaloarea chiriei din fonduri proprii iar cei cu salariu mare (de obicei șefii) să beneficieze de indemnizație de chirie chiar și de 3 ori mai mare decât prețul chiriei;

4. Posturile din școlile M.A.I. scoase la concurs pentru viitorii cursanți să fie în strânsă corelație cu necesitatea posturilor vacante/ce urmează a fi vacantate în urma pensionărilor din inspectoratele județene. Astfel, se vor reduce substanțial cheltuielile privind indemnizațiile de chirie și/sau transport dar și conflictele privind mutările acestora în localitatea de domiciliu.

5. Analiza polițiștilor care solicită mutarea în localitatea de domiciliu pentru: întregirea familiei, îngrijirea vârstnicilor/rudelor bolnave respectiv incapacitate financiară (precum indemnizația de chirie foarte mică/lipsa acesteia, lipsa indemnizației pentru transport în interesul serviciului ș.a. aspecte financiare temeinic motivate) și admiterea, cu celeritate, a acestor mutări efectuate la cerere. Totodată, pentru evitarea unui eventual tratament discriminatoriu între polițiștii (absolvenți de școli M.A.I.) aflați în alte județe decât cel angajați din sursă externă care optează pentru un loc în județul de domiciliu, este imperios necesar ca această analiză și mutările la cerere ale polițiștilor să fie efectuate anterior demarării procedurii de ocupare a posturilor vacante prin concursuri din sursă externă.

În acest sens, vă rog să observați că:

„Cele mai multe dintre stressurile psihice caracteristice civilizatiei contemporane sunt cele relativ minore, dar zilnice, în care perturbarile în plan afectiv se interfereaza cu suprasolicitarea mecanismelor de atentie (interferenta fortuita cu alti stimuli). Dar exista si situatii inductoare de stress psihic pe o perioada mai lunga, si care, actionând în directii diferite, se constituie în veritabile constelatii de agenti stressori, care se adreseaza unor compartimente diferite ale personalitatii din sfera cognitiva, emotionala si volitionala si care au un ecou afectiv fluctuant, dar cvasicontinuu. Astfel de situatii pot fi: policalificarea, urbanizarea, divortul, etc. nu trebuie omisi din sfera agentilor stressanti agentii de natura fizica sau chimica (de exemplu: zgomotul sau noxele profesionale) si orice alti agenti stressori exogeni, care actioneaza si asupra psihicului, capatând semnificatie negativa, de amenintare sau actionând prin epuizarea sistemului nervos.
Putem afirma ca stressul psihologic este provocat de emotii prelungite datorate, în primul rând, frustrarii, conflictelor, anxietatii. Exista stress de suprasolicitare, dar si stress de subsolicitare.

O serie de studii arata ca, pe primele locuri se situeaza problemele fiind serviciul, dificultatile financiare si preocuparile privind familia, în aceste cazuri tulburarile asociate stressului fiind cefalee, insomnie, simptome gastrointestinale. Conform unui studiu efectuat în Australia, un procent destul de mare de persoane cu vârste cuprinse între 15 si 24 ani se prezinta la medic pentru nivele crescute de distress. în majoritatea cazurilor, desi sunt afectati de stress, fie persoanele nu apeleaza la medic, fie medicii de familie nu iau în considerare aceste aspecte.

Astfel, principalele circumstante de aparitie a stressului psihic prin interactiunea agentilor stressori cu particularitatile psihofizice ale subiectului sunt urmatoarele:
– circumstante care surprind individul nepregatit pentru a le face fata: lipsa de antrenament, incapacitate fizica si intelectuala de moment sau de fond;
– în cazul în care miza este foarte mare, când un raspuns favorabil ar avea consecinte importante pentru individ, în timp ce esecul (incapacitatea de a raspunde eficient la situatia solicitata) are un efect nociv permanent, accentuând stressul psihic;
– situatiile de solicitare sau stimulare neadecvata, prin supraâncarcare cu sarcini multiple si în conditii de criza de timp;
– situatiile de subsolicitare (monotonie, lipsa de informatie, lipsa de activitate, izolare, subsolicitare emotionala);
– perceperea de catre subiect a unei amenintari reale sau imaginare;
– aparitia unui obstacol (bariera fizica sau psihologica) în calea activitatii, resimtita ca un sentiment de frustrare;
– situatiile conflictuale propriu-zise;
– presiunea grupului social (favorabila sau nefavorabila) poate fi generatoare a temerii de esec sau de dezaprobare;
– perturbari de catre agentii fizici (termici, zgomot, vibratii), chimici sau biologici (boli somatice) care pot scade rezistenta adaptativa a organismului, inclusiv în sfera proceselor psihice.

Stressul psihic determina manifestari psihice (cognitive si afective cu exprimare comportamentala) si tulburari functionale (psihosomatice), cu repercursiuni asupra organismului.

Modificarile psiho-comportamentale ce caracterizeaza stressul psihic sunt urmatoarele:
– modificari cognitive: scaderea atentiei, concentrarii, memoriei, blocaj ideational, dezordine ideativa, scaderea imaginatiei, vigilentei, supraaprecierea sau subestimarea dificultatilor, neîncredere în sine sau stima exagerata de sine;
– modificari afective: iritabilitate, enervare, furie, mânie, nerabdare, neliniste, anxietate, teama, apatie, nemultumire, plictiseala, tristete, sentimentul inutilitatii (în distress) sau bucurie, râs, satisfactie (în eustress);
– modificari comportamentale:
a) ca manifestare sau exteriorizare a modificarilor psihice: închiderea în sine, refuzul de a munci, evitarea responsabilitatilor, întîrzieri la serviciu, neglijarea aspectului fizic, probleme legale (datorii, amenzi, violenta necontrolata);
b) de tip conservator: consum de cafea, alcool, fumatul, exces de medicamente tranchilizante.

La aparitia unui agent stressor se declanseaza o stare de tensiune emotionala generatoare de anxietate; în cazul în care actiunea agentului stressor persista fara un raspuns adecvat sau este evaluata ca devenind si mai amenintatoare, atingând asa numitul „prag de stress”, prin perceperea pericolului si orientarea subiectului pe doua directii: „spre sarcina” (cautând rezolvarea situatiei create de agentul stressor) si „spre sine” (tinzând sa pastreze echilibrul psihic initial, amenintat de eventualul esec). Dincolo de acest prag al stressului psihic, daca agentul stressor persista, se înregistreaza, într-o prima etapa, o mobilizare cu efect adaptativ, caracterizata prin ameliorarea performantelor. Într-o a doua etapa, se înregistreaza raspunsuri deteriorate prin scaderea performantelor, rigiditatea actelor adaptative si incapacitatea de valorificare a experientei anterioare.” (Conceptul de stres psihic si efectele sale în plan psiho-comportamental la cadrele militare, Elena Dionisia Plaiasu).

Prin adoptarea solicitărilor mai-sus prezentate, temeinic motivate, veți crea un cadru optim desfășurării activităților specifice ordinii și siguranței publice în Poliția Română și Poliția de Frontieră Română (posibil și în celelalte unități și structuri MAI), evitarea conflictelor generate ca urmare a refuzurilor șefilor de instituții în privința acceptării mutării polițistului (sesizarea altor instituții de către polițiști: CNCD, instanțe de judecată etc.), reducerea stresului în rândurile polițiștilor dar și a îmbolnăvirilor cauzate de stres respectiv reducerea cheltuielilor ocazionate cu indemnizațiile de chirie și transport.