Browse By

MĂSURILE pregătite de Ministerul Educaţiei pentru la TOAMNĂ pentru toţi elevii din România

MĂSURILE pregătite de Ministerul Educaţiei pentru la TOAMNĂ pentru toţi elevii din România

MĂSURILE pregătite de Ministerul Educaţiei pentru la TOAMNĂ pentru toţi elevii din România

Ministerul Educaţiei pregăteşte pentru noul an şcolar măsuri-fulger ce privesc modul de predare al profesorilor şi programa şcolară, astfel încât să fie evitate noi rezultate dezastruoase la examenele de absolvire.

Prioritatea absolută: evaluarea tuturor claselor din învăţământul obligatoriu, pentru a stabili nivelul de pregătire din cadrul unităţilor de învăţământ. Practic, în luna septembrie, la întoarcerea din vacanţă, toţi elevii din România vor primi câte un test la fiecare disciplină în parte, astfel încât să poată fi stabilit gradul de pregătire al claselor: în media şcolii, sub media şcolii, sau peste media şcolii. În funcţie de rezultatele clasei, profesorii vor fi nevoiţi să-şi schimbe modul de predare, adaptând nivelul pregătirii la nivelul de cunoştinţe al şcolarilor.

„Ministerul era dator să propună şcolii măsuri directe începând din septembrie. Elevul, când vine la şcoală, trebuie să-mi arate unde se află: pe medie, deasupra mediei sau sub medie. În consecinţă, activitatea directă a profesorului timp de un an va fi să-l ridice de la medie cât poate, să facă performanţa de care e capabil elevul sau să-l ajute să tindă către medie”, precizează pentru gândul secretarul de stat Oana Badea, explicând cum anume se va face testarea: „Fiecare clasă va intra într-o anumită categorie în funcţie de rezultatele obţinute la nivelul şcolii. Dacă media clasei la română va ieşi 7,80 şi media şcolii e 6,50, clasa cu media 7,80 va fi considerată o clasă peste medie. Dacă e la nivelul mediei, de asemenea e bine pentru că înseamnă că şi-a atins toate elementele prevăzute. Dacă e sub media respectivă, înseamnă că toată activitatea profesorului la respectiva disciplină va presupune înainte de toate recuperare. Planificarea profesorului va trebui să arate foarte clar cum anume recuperează ceea ce nu au acumulat copiii şi abia apoi să adauge peste. Atât timp cât laşi un gol nu poţi avea pretenţia că va adăuga la cunoaştere”.

„Părinţii să nu se îngrijoreze: nu facem ierarhizări”

Împărţirea claselor în categorii la nivelul fiecărei şcoli nu va duce la stigmatizarea elevilor, subliniază Oana Badea, care explică ce anume are în vedere măsura ministerului: „Nu e nici urmă de discriminare. Nu e o ierarhie afişată public. Are legătură cu programul de lucru al profesorului, nu cu clasamentele. Părinţii nu trebuie să se îngrijoreze. Noi nu facem ierarhizări. Copilul va scrie cât ştie. Asta este oglinda lui. Din acest moment, eu, şcoală, trebuie să ştiu ce trebuie să fac pentru el. Nu îi voi spune copilului că el nu ştie, ci că trebuie să facă mai mult”.

Evaluarea se va desfăşura după un calendar stabilit de minister, subiectele urmând a fi lăsate la latitudinea unităţilor de învăţământ. Ideea testării iniţiale la începutul anului şcolar nu este una nouă, fiind deja aplicată în învăţământul obligatoriu. Noutatea constă în folosirea rezultatelor respectivelor testări, care vor avea efecte în întreg sistemul. Căci, spune Oana Badea, adaptarea predării la nivelul clasei are o implicaţie directă nu doar asupra elevilor, ci şi asupra profesorilor. Dacă, până în prezent, dascălii erau la rândul lor evaluaţi în funcţie de notele acordate şcolarilor, noua modalitate de predare va elimina legătura directă între calificativul primit de cadrele didactice şi notele pe care acestea le acordă la clasă.

„Îi spun profesorului că nu îl judec pentru nota de la clasă, ci pentru activitatea pe care o are, după cum îşi adecvează munca la clasă. Fişa postului se va semna în funcţie de acest lucru începând de acum încolo. Nu îl pedepsec dacă nivelul clasei e cel care este, îl pedepsesc dacă nu face ce trebuie cu clasa. Acum, avem copii care la matematică iau nota 9, iar la bac iau 5,50. Să mai păţim încă o dată aşa? Elevul care va primi constant nota şase la materii de la bac îşi va pune întrebarea dacă la examen va scoate media şase. Adică are şi o anticipare a rezultatului. Apoi, un alt obiectiv e standardizarea evaluării. Optul din Bucureşti să fie acelaşi cu optul din altă parte a ţării. Din dorinţa de a avea o clasă cu o medie apropiată altei clase intrăm într-o competiţie care nu are legătură cu obiectivul esenţial: ce anume poate face elevul. Zecele de astăzi nu mai e zecele pe care îl ştiam noi. Astăzi se dă prea uşor zecele”, spune Oana Badea.

Elevii vor învăţa cum să înţeleagă un text

În paralel cu flexibilizarea modalităţii de predare a profesorilor, MECTS introduce şi o măsură pentru îndreptarea unei alte probleme majore a învăţământului românesc: deficienţele elevilor în privinţa lecturii. Toate testele internaţionale au relevat faptul că elevii români se află pe ultimele locuri în Europa la capitolul citire şi înţelegere a textelor scrise, concluzia fiind una sumbră: mai bine de jumătate dintre şcolari se află sub nivelul critic.

Măsura de urgenţă ce se va aplica din toamnă: introducerea orelor de lectură la clasele I-IV. Toţi elevii din ciclul primar vor avea, săptămânal, în orar, câte o lecţie destinată strict înţelegerii textelor scrise.

„Trebuie să ţinem cont de faptul că cititul este şi un instrument pentru învăţare, deci trebuie să mă asigur că e bine deprins. Dacă nu se întâmplă acest lucru, nicio altă materie nu va fi potenţată. Elevii vor învăţa că lectura apelează la mai multe elemente: utilizarea dicţionarului când nu cunosc cuvântul, fişarea unui text, împărţirea lui pe ceea ce este esenţial şi pe ceea ce este un detaliu, rezumarea şi aşa mai departe. În mintea copilului se va structura ideea că, atunci când vine vorba de lectură, am o carte, un ziar, citesc, reflectez asupra a ceea ce am citit, pun mâna pe dicţionar când nu am înţeles”, explică Oana Badea.

Ideea ministerului nu se opreşte însă aici. Orele de lectură vor continua şi la nivelul gimnaziului, fiind introduse chiar şi în cazul celorlalte materii: „Noutatea e că şi profesorul de matematică, de exemplu, va aplica o lecţie de lectură specifică materiei sale. Din mintea profesorului de matematică, de fizică, de istorie, de geografie, trebuie să dispară ideea că elevul automat înţelege tot ceea ce i se scrie pe tablă sau ceea ce scrie în manual. Pentru clasele V-VIII vom da sugestii metodologice pentru ca în lecţie profesorii să aibă secvenţe destinate abilitării elevului pentru a înţelege textul pe care îl au în faţă. Vom utiliza acest instrument pentru ca elevul să înţeleagă respectiva disciplină”.