Iarna Românească, cum privesc oficialii lumii şi ai noştri protestele din ţară?

Şapte zile număra calendarul “micii revoluţii româneşti” astăzi. Pentru prima oară după mulţi ani romanii ies să-şi strige liber nemulţumirile. Motive de manifestaţie  au fost şi până în prezent, dar se pare niciunul suficient de puternic încât să trezească spiritul unitar şi solidaritatea oamenilor cum s-a dovedit a fi gestul demn de demisie a lui Raed Arafat.

Cum privesc oficialii lumii şi ai noştri "iarna românească"?

Cum privesc oficialii lumii şi ai noştri "iarna românească"?

În total dezacord cu proiectul, medicul fondator al SMURD-ului renunţase la funcţia sa din Minister menţionând că noua lege nu va face decât să dezintegreze un sistem care funcţionează eficient pentru situaţia de urgenţă iar aceasta va  înseamnă pentru România un pas înapoi. Tot atunci Arafat susţinea ideea că banii pe care îi primeşte  din partea statului serviciul înfiinţat de el nu reprezintă o cheltuială mare.

Atitudinea de retragere interpretată de o parte a mass-mediei ca fiind o dovadă de laşitate sau de acceptare a reformei nu a avut acelaşi ecou în mentalul colectiv, lumea se strângea în stradă să protesteze pentru “un simbol al schimbării” (Al-Jazeera) care devenise Raed Arafat.

La o săptămână de la demisie, Raed Arafat se întorcea la Minister după îndelungi discuţii cu oficialii încercând să dezbată controversată lege într-o nouă formă, astfel se marca o victorie a mulţimii.

Natural ar fi fost că mulţimea să se retragă, dar aceasta şi-a schimbat doar sloganul Pro – Arafat într-unul Anti-Băsescu continuând să strige mânata  de o dorinţă a schimbării, a schimbării clasei politice în ansamblu după cum nota şi Agenţia France Press.

Pe fondul nemulţumirilor sociale,politice,economice şi culturale lumea se afla  tot în stradă. Evenimentele nu au rămas neobservate de oficialii europeni şi instituţii de renume internaţional.

Guy Verhofstadt şi Hannes Swoboda, lideri ai unor grupuri din parlamentul European sunt de părere că în România se introduc măsuri de austeritate luate  pe spatele celor săraci conduc la manifestări ce ar trebui să dea de gândit întregii Uniuni,aceasta fiind de fapt o criză a valorilor,nu doar una economică.

BBC, Al-Jazeera, Asociated Press notează pe rând cum că demonstraţiile au trecut nesimţit de repede de la starea de sănătate la o furie generală care vizează direct clasa politică. Clasa politică ce îşi exprima vădita îngrijorare cu privire la stabilitatea şi creşterea economică datorate violentelor de duminică după cum declara Emil Boc. Pulsul “străzilor îngheţate ale Bucureştiului” luat la de reporteri arata evident o lipsă de între declaraţiile simbolice ale puterii şi dorinţele diferite ale populaţiei. Al-Jazeera compară “iarna românească “cu “primăvara arabă“.

Traian Igaş, ministrul de interne spunea aseară că este necesară aplicarea unor legi pentru ca lucrurile să funcţioneze în administraţie pentru asta fiind obligatorii remanierile, dar că, pe de altă parte, susţine mulţimea protestatară deoarece la rându-i a fost şi el un protestatar în decembrie 1989.

După 7 zile de tăcere la Administraţia prezidenţială, Traian Băsescu iese nu ca să vorbească despre motivele evenimentelor stradale de unde se aude clar că lumea vrea să demisioneze, ci pentru a prezenta în fata uniunii anuale a corpului diplomatic un bilanţ al anului 2011. Declaraţia acestuia menţine ideea de responsabilitate politică şi de continuare a reformelor în plan social şi economic ceea ce ar putea fi o cheie a crizelor. Solidar pe mai departe cu activitatea Guvernului, preşedintele tine să amintească de obligaţiile asumate prin acordurile internaţionale care ne împing spre noi şi noi schimbări.

Între putere şi opoziţie nu există un liant viabil, fiecare dintre  părţi apărându-şi interesele

Aşa arată România după 7 zile de revoltă. Populaţia a reuşit să câştige doar o partidă. Clasa politică a rămas aceeaşi şi manifesta tot lipsa de coeziune şi comunicare. Grijile şi responsabilităţile nu s-au diminuat pentru cei mulţi, singurul avantaj fiind că şi-au recăpătat unitatea.