Deschiderea lucrărilor la Autostrada Nădlac – Arad, 65 km, 350 de milioane de euro finalizată în 2013

Deschiderea lucrărilor la Autostrada Nădlac - Arad, 65 km, 350 de milioane de euro finalizată în 2013

Deschiderea lucrărilor la Autostrada Nădlac - Arad, 65 km, 350 de milioane de euro finalizată în 2013

Guvernul României anunță, astăzi, că demarează lucrările pentru construcția a 65 km la Autostrada Nădlac – Arad din bani europeni şi de la bugetul naţional, în valoare de aproximativ 350 de milioane de euro cu termen de finalizare în 2013.

Premierul Emil Boc:

/…/ demararea lucrărilor la 65 de kilometri de autostradă pe fonduri europene şi buget naţional, , dacă nu am greşit calculul, ceea ce înseamnă că în sfârşit România este pe drumul corect, pe drumul bun al utilizării fondurilor europene şi al fondurilor de la buget, pentru construcţia de autostrăzi din România. Mă întrebaţi mai înainte de ce a fost aglomerat traficul pe Arad-Nădlac? Această întrebare, la fel de bine sau mai bine, poate fi adresată tuturor foştilor prim-miniştri ai României şi, mai ales, fostului prim-ministru Tăriceanu care, în cei patru ani de mandat, a făcut acei celebri 5 kilometri de autostradă. Până în momentul de faţă, în România, se circulă pe 90 de kilometri de autostradă făcuţi în intervalul 2009-2011, iar acum, după cum puteți vedea, aceşti 65 de kilometri pleacă la drum, din care 38 de kilometri pe care astăzi îi marcăm sunt pe teritoriul judeţului Arad.


Este o dovadă a pragmatismului pe de altă parte, iar Ministerul Transporturilor a ştiut să pună degetul pe rană şi să recupereze întârzierile în materia accesării fondurilor europene. Repet încă o dată, în 2008, când am ajuns la guvernare, nici măcar nu era acreditat programul de transport, darămite să vorbim de demararea lucrărilor la autostrăzi pentru absorbţia fondurilor europene. În al doilea rând, aceşti bani ajută economia românească şi economia locală. Contăm mult, în 2012, pe banii europeni, în prognoza de creştere economică. Vedeţi că în Europa şi în lume lucrurile nu arată în roz şi este nevoie de cât mai mulţi bani pentru investiţii. Iar o parte importantă a banilor pentru investiţii în România vin şi din fondurile europene. Obiectivul este ca anul viitor să ajungem cel puţin la o rată de absorbţie de 20% a fondurilor europene, având în vedere faptul că acum sunt în implementare proiectele. Când spun absorbţie 20% mă refer la bani deja rambursaţi de la UE, pentru că în privinţa banilor pe care îi plătim, dar după care merg facturile la UE, vor fi mai mulţi, dar care să fie deja rambursaţi, încât anul viitor să avem peste 20% şi să putem asigura o creştere economică în România, oricum diminuată ca urmare a turbulenţelor economice care au loc în UE…
Nu în ultimul rând, economia locală. După cum ştiţi, asta înseamnă mai multe investiţii, mai multe locuri de muncă, mai uşor să ajungi în Vest, mai uşor să ajungi din Vest în Est, și, nu în ultimul rând, mai puţine accidente în trafic, în România.

asta înseamnă mai multe investiţii

asta înseamnă mai multe investiţii

Anca Boagiu: Practic astăzi se întâmplă ceea ce de foarte multă vreme aşteptam cu toţii ca autostrăzile (…) Ce e important de spus este faptul că, practic, doar prin acest şantier, cele patru pe care le deschidem astăzi, cele două tronsoane pe Nădlac-Arad, unul pe Timişoara-Lugoj şi unul pe Orăştie-Sibiu creăm circa 3.000 de locuri de muncă. Sunt aproape 200 de milioane de euro, care vor fi cheltuiţi numai în materiale de construcţii. Mai este un lucru foarte important, şi anume acela că v-am spus că la sfârşitul acestui an vor începe lucrările pe autostradă de la Nădlac la Sibiu. Iată că se întâmplă. Am spus că vom semna contracte de finanţare cu UE şi deja 724 de milioane au fost semnaţi, urmând să semnăm alţi 250 de milioane până la sfârşitul lunii noiembrie, ceea ce înseamnă că avem aproape un miliard deja contractat de la UE. Sunt lucruri care arată că se poate ca în România să existe autostrăzi. Sunt lucruri care arată că există determinare în echipa de la compania naţională de drumuri, în echipa de la Ministerul Transporturilor, în rândul constructorilor care au înţeles că regulile trebuie să fie respectate, astfel încât să putem să fim parteneri în acest demers de dezvoltare a României şi, mai mult decât atât, noi suntem conştienţi de rolul pe care îl avem ca minister în acest program anticriză.

Este un program extrem de important. De altfel, şi la nivel european a fost remarcat faptul că pe zona de construcţii, practic, România s-a situat pe locul doi ca şi pondere a lucrărilor de construcţii în creşterea economică. Şi, bineînţeles, aici un rol extrem de important îl are Guvernul Boc, îl are premierul Emil Boc, care a luat decizia de a finanţa proiectele de investiţii din România. Foarte curând ne vom întâlni, bineînţeles, şi pentru a finaliza unele dintre lucrările deja începute. Aici, la Arad – că îmi imaginez că vă interesează şi lucrul acesta – se va termina tronsonul de autostradă între Arad şi Timişoara. Va fi dat în circulaţie tronsonul de la Arad, la Oradea. Deja vor demara lucrările, pentru că s-a finalizat execuţia la primul tronson de cale ferată, de data aceasta, tot pe fonduri europene. În total, pot să spun că prin judeţul Arad trec proiecte care însumează circa 1,2 miliarde de euro. Din punct de vedere economic, sunt investiţii serioase pe care Guvernul României le-a făcut în această zonă a ţării, bineînţeles, care se vor reflecta şi în dezvoltarea economică a întregii ţări. Vă mulţumesc!
Reporter: Estimaţi să se introducă nişte taxe pentru autostrăzi? Şi cât ar fi acestea?
Anca Boagiu: Am discutat despre lucrul acesta. Vor fi introduse în momentul în care autostrăzile vor fi finalizate de construit. Cum termenul de execuţie, de finalizare a execuţiei, pe tronsoanele care au finanţare astăzi este 2013, discutăm din 2013 încolo.
Reporter: Câţi kilometri de autostradă vom avea când vom avea şi taxele?
Anca Boagiu: Pe anul acesta pot să vă spun că vom avea în execuţie, ca şi stat, 276 de km, care sunt deja în execuţie, la care se adaugă cei 65, care pornesc astăzi, plus 93, care pornesc foarte curând pe Coridorul IV, deci, practic, 434 porniţi în anul 2011.

Când începe construcţia Sibiu-Piteşti?

Când începe construcţia Sibiu-Piteşti?


Reporter: Aveţi o idee cam cât vor fi aceste taxe, cât se va plăti?
Anca Boagiu: În momentul în care vom avea o idee o vom comunica oficial. În rest, vorbitul e precum bârfa la colţul străzii.
Reporter: Când începe construcţia Sibiu-Piteşti?
Anca Boagiu: Se lucrează la documentaţia de licitaţie. Din punctul nostru de vedere, credem că este un tronson care identificându-i-se sursa de finanţare, pentru că totuşi sunt trei miliarde de euro, ar putea fi finalizat în 2016.
Reporter: Deci, până atunci, Paneuropean nu va fi gata, în România?
Anca Boagiu: Începând din anul 2000, nu este gata Coridorul Paneuropean, în România.
Reporter: S-au retras foarte mulţi recenzori, de la recensământul care a început, din câte ştiu eu, astăzi, pentru că își pierd ajutorul de şomaj. Vă gândiţi la o soluţie alternativă?
Emil Boc: Aştept, în şedinţa de Guvern, o analiză a situaţiei şi vom lua decizii în consecinţă. N-am informaţii, până în acest moment, cu privire la un fenomen naţional. O să vedem în Guvern şi o să luăm deciziile în consecinţă, dacă va fi cazul.


Reporter: Ce a vrut să spună doamna Sulfina Barbu când se referea la anumite taxe care vor fi introduse pentru indexarea pensiilor de anul viitor?
Emil Boc: Ce a spus doamna Sulfina Barbu? Că nu s-a discutat aşa ceva în Guvern. Asta a spus şi ea, asta spun şi eu.
Reporter: Dar, totuşi, a făcut o declaraţie înainte.
Emil Boc: Eu cred că dacă citiţi comunicatul Ministerului Muncii aveţi răspunsul la întrebare.
Reporter: Domnule prim-ministru, ce aşteptaţi de la votul Parlamentului European din 23 octombrie?
Emil Boc: Pe care componentă?
Reporter: Pe componenta aderării României la Spaţiul Schengen.
Emil Boc: Deja Parlamentul European s-a pronunţat ca atare şi nu văd decât o susţinere în continuare a acestui demers. Eu mă uit la ceea ce se va întâmpla la Consiliul European. Nu confundaţi Consiliul European cu Parlamentul European, că nu e acelaşi lucru. În Parlamentul European, decizia a fost foarte clar menţionată, că România şi Bulgaria trebuie să intre în spaţiul Schengen. Avem obstacole politice. Vom vedea care va fi discuţia politică de la nivelul Consiliului European, din această lună. Vă mulţumim!