Cum trebuie să „producă” activități polițienești „legale” polițiștii din Secția 4 Poliție – IPJ Prahova doar pentru satisfacția „managerială” a d-lui comisar Smaranda

La nivelul secției 4 Poliție-Ploiești din cadrul IPJ Prahova, dl. cms. Smaranda Iulian își exercită abuziv atribuțiile de serviciu, în opinia mea.

Concret, domnia sa apreciază că funcția managerială pe care o ocupă într-o instituție de forță a statului de drept România se exercită exclusiv potrivit doctrinei „boierești”, a „stăpânului de sclavi”. Astfel că, domnia sa apreciază că munca unui polițist se reflectă exclusiv prin prisma „cantității” nicidecum a „calității muncii”.

Arăt că polițiștii de ordine și siguranță publică din această secție respectabilă de poliție sunt obligați de acest domn (verbal, cu precădere prin interpuși: șef birou, șefi de schimb) – a se vedea și procesele-verbale de instruire întocmite la nivelul Secției 4 Poliție – să:

-         ofere lunar, cel puțin 4 informații cu privire la activități/posibile activități infracționale;

-        oprească în trafic autoturisme, indiferent de situație și să „premieze” conducătorii auto cu un proces-verbal de contravenție. Sancțiunea acordată conducătorului auto nu ar trebui să evidențieze, neapărat, realitatea ci doar „cantitatea activității”;

-      constatarea, în flagrant, de infracțiuni (este mai dificil să obții aceste constatări patrulând precum „popa prin sat”: în uniforma de polițist și cu o autospecială inscripționată). În opinia mea, aceste constatări flagrante nu „țin” întotdeauna de flerul și experiența polițistului în depistarea unei/unor persoane certate cu Legea ci și de „norocul” de a întâlni asemenea persoane.

Sarcinile cantitative impuse polițiștilor din cadrul Secției 4 Poliție, apreciez că își au sediul într-o vădită depresie asociată cu anxietatea, dl. cms. Smaranda Iulian temându-se să nu își piardă funcția managerială (or faptul că nu avansează în carieră), chiar dacă prin acțiunile acestui adjunct șef secție este afectată însăși imaginea Poliție Române.

Procesele gândirii depresivilor sunt neproductive şi monotone, se rezumă de regulă la propria boală, fantezia şi bogăţia ideativă sunt mult reduse. Depresivul se poate concentra cu mare dificultate asupra unui lucru. Gândirea este focalizată pe o idee stereotipă cu tonalitate depresivă. Depresivul răspunde cu latenţă, amintirile sunt imprecise, evocarea lor făcându-se cu greutate. Atenţia spontană faţă de exterior pare dispărută, corolar al dezinteresului, iar mobilizarea atenţiei se face cu dificultate. Judecata suferă o distorsiune sub influenţa tulburărilor afective în sensul unei înrăutăţiri globale. Înţelegerea şi integrarea se fac cu greutate în cadrul unor perspective sumbre. Inhibiţia psihomotorie se exprimă mereu prin formule care arată deziluzia, „lipsa de energie, de gust, de tonus, de dinamism, de veselie, de vioiciune, însoţită de oboseală, epuizare, plictiseală, descurajare” (P. Loo, 1991, p.165).

De cele mai multe ori anxietatea însoţeşte depresia. Anxietatea este un sentiment dezagreabil de teamă, de aprehensiune, ce duce la creşterea temerilor faţă de orice posibile nenorociri, în timp ce pentru depresiv, catastrofele sunt actuale şi inevitabile. Anxietatea din depresie, fluctuaţii cantitative de puseuri paroxistice pot duce la suicid pentru a scăpa de angoasă resimţită. Atacurile de panică sunt deseori observate în sindroamele depresive. Tulburările anxioase sunt complicate deseori de episoadele depresive. Depresia şi anxietatea sunt două entităţi patologice distincte care au relaţii apropiate, uneori părând că decurg una din cealaltă. Depresia se mai poate manifesta prin iritabilitate, manifestări agresive, agitaţie.

Simptomele fizice sunt foarte frecvente în cadrul tulburării depresive, unele fiind evocatoare, altele nespecifice; simptomele pot fi mascate, conducând la investigaţii medicale numeroase lipsite de rezultat. Tulburările fizice sunt caracterizate de o mare diversitate, combinându-se în mod diferit în funcţie de subiect şi de natura bolii.

Așadar, pe fondul unor afecțiuni, „dispozițiile” d-lui Smaranda îmbracă forma unei exercitări abuzive a funcției manageriale, atât din perspectiva art. 297 coroborat cu art. 175 Cod penal cât și a art. 2 alin.(1) lit.n)-t) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Așadar, dl. cms. Smaranda Iulian încalcă cu bună-știință, în opinia mea, art. 22 și 23 din HG nr. 991/2005 pentru aprobarea Codului de etică și deontologie coroborate cu art. 4 și 5 din Legea nr. 360/2002, neavând domnia sa nici o prerogativă legală în a emite „dispoziții” cu atât mai mult cu cât acestea sunt impuse subordonaților în mod vădit abuziv.

Alexandru Firicel

Alexandru Firicel

Față de cele prezentate, respectuos vă solicit să:

1. identificați actele administrative (or de altă natură, după caz) prin care cetățeni au fost sancționați abuziv de către polițiștii secției 4 Poliție, în vederea complinirii „doleanțelor cantitative” ale d-lui cms. Smaranda Iulian… persoană în a cărei „viziune managerială” marea majoritate a cetățenilor țării (dacă nu chiar toți)  sunt contravenienți/infractori;

2. identificați managerii și funcționarii din IPJ Prahova, Poliția Municipiului Ploiești  care nu au luat nici o măsură împotriva comportamentului abuziv al d-lui cms. Smaranda Iulian și să îi cercetați. Apreciez că înlăturarea din funcție a acestor „manageri competenți” și încadrarea lor într-o funcție de execuție este oportună, pentru a li se re-aminti că polițistul este în slujba cetățeanului și a instituțiilor statului de drept iar acțiunile polițistului sunt îndreptate strict împotriva celor care nu respectă drepturile, libertățile fundamentale și bunurile cetățenilor respectiv protecția instituțiilor publice și private, nicidecum a unor „scaune manageriale” din M.A.I.-Poliția Română;

3. îl supuneți unei examinări psihice și psihiatrice amănunțite pe dl. cms. Smaranda Iulian în vederea evaluării sănătății mintale a acestuia, în conformitate cu prevederile art. 22 Constituție și ale Legii sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002 dat fiind modul abuziv în care acesta înțelege să își desfășoare activitatea managerială;

4. îl cercetați pe dl. cms. Smaranda Iulian și să îl sancționați. În urma verificărilor dvs., apreciez oportună și sesizarea unității de parchet competente și a instanței de judecată (a se observa și art. 5 din HG nr. 991/2005) dat fiind exercitarea abuzivă a funcției de către dl. cms. Smaranda Iulian;

5. comunicați rezultatul verificărilor dvs. și sancțiunile acordate respectiv dacă dl. cms. Smaranda Iulian a răspuns favorabil la procedurile/tratamentul indicat/supus de specialiștii din domeniile: psihologiei și psihiatriei, în termenul prevăzut de Lege.

Cu stimă

Alexandru FIRICEL președinte teritorial al organizației sindicale S.P.R. „DIAMANTUL” constituită la nivelul D.G.P.M.B.-secția 13 Poliție