Browse By

Cum se împacă Germania cu Grecia pentru binele Europei

Moneda euro a fost creată să unească Europa. Acum o desparte. Grecii sunt furioşi că salvatorii de la Berlin le impun condiţii dificile pentru ajutorul acordat. Nemţii, că trebuie să suporte costul salvării unei ţări “administrate prost”.

Cum se împacă Germania cu Grecia pentru binele Europei

Cum se împacă Germania cu Grecia pentru binele Europei

La începutul crizei, mulți greci spuneau că Berlinul datorează bani Greciei, pentru invadarea țării în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Ziarele nemțești i-au descri pe greci ca fiind niște cheltuitori leneși. Panagiotis Kalabokas, pensionar grec spune că imaginea gecilor în Germania este greșită. “Cum termină turele, în Germania, muncitorii rup ușa. În Grecia, lucrăm peste program când este nevoie”, a spus Panagiotis Kalabokas, citat de Reuters.

Unii greci cred, de asemenea, că firmele din Germania nu au jucat cinstit. Dimitrios Papagikas, care deține o spălătorie, este revoltat că o companie similară de renume în Grecia, Izola, a fost închisă, din cauza competiției neloiale din partea unui rival german. Totuși, Papagikas este de părere că Germania are tot dreptul să ceară Greciei să facă reformă. “Oricine dă bani cu împumut vrea să se asigure că-și va vedea banii înapoi”, spune Papagikas.

Această atitudine pragmatică este foarte des întâlnită în Grecia, unde lumea arată cu degetul către politicile economice ale Atenei.

“Nu este Germania de vină, ci politicienii noștrii. Dacă un german fură, ajunge la închisoare. Da, competitorii străini s-au înmulțit, însă oamenii de afaceri greci au cheltuit toți banii împrumutați foarte ușor de la bănci și și-au lăsat firmele să piară”, spune Evangelia Papadaki, administrator al unui magazine de articole religioase.

George Dimopoulos, care deține un magazin de îmbrăcăminte, a spus că, în timp ce solicitările Berlinului ar putea să nu fie potrivite pentru greci, cel puțin germanii sunt direcți. “Trebuie să învățăm să trăim cu 400 de euro pe lună și să devenim competitivi. Excluderea din zona euro nu va rezolva nimic. Am închide granițele și am deveni precum Albania”, a adăugat Dimopoulos.

Acestea nu fac relația dintre Germania și Grecia mai armonioasă. Profesorul Costas Haremis a vizitat Leipzig-ul cu clasa, într-un program de schimb de experiență între licee. “Câțiva germani ne-au atacat verbal într-un autobuz. ‘De ce ați venit aici? Vreți să vă dăm de mâncare?’ Am încercat să privim partea amuzantă a lucrurilor, să nu-i luăm în serios”, a spus Haremis. Profesorul plănuiește să mai ducă o clasă la Leipzig. “Sper să-i găsim în toane mai bune”, a spus el.

Pe străzile din Stuttgart nu găsești pragmatism, ci indiferență, în ciuda sondajelor care indică faptul că Germania nu este foarte fericită că trebuie să ajute financiar țări precum Grecia, Irlanda și Portugalia.

Un motiv pentru lipsa de griji a germanilor este boom-ul economic al țării. Creșterea a fost atât de solidă, încât Berlinul și-a sporit încasările din taxe cu 10,1% în perioada mai 2010 – mai 2011, lucru care i-a permis cancelarului Angela Merkel să relaxeze politica fiscală, anunțând reduceri de taxe.


În Grecia nu e ca în Germania

Companiei greceşti Petzetakis îi place să creadă că este prima multinaţională elenă. A început să fabrice ţevi de plastic şi tuburi la începutul anilor ’60 şi a crescut în mod constant în următoarele câteva decenii, deschizându-şi o fabrică în Portugalia şi intrând şi pe piaţa din Germania. A continuat să viseze şi mai sus.

Oportunitatea s-a ivit odată cu aderarea Greciei la zona euro, în anul 2000. Ca şi alte companii greceşti, Petzetakis a avut acces facil la creditele pe care le-a avut, dintr-o dată , la dispoziţie, devansând uşor rivali din întreaga lume.

Când s-a declanşat criza financiară globală, firma a fost luată pe nepregătite. La sfârşitul anului trecut, firma şi-a închis fabrica din Teba, orăşel din nordul Atenei cu cca. 30.000 de locuitori şi nu şi-a mai plătit niciun muncitor. “Au angajat 150 de persoane în zonă. Din noiembrie, am anunţat că nu mai lucrăm până nu ni se plătesc salariile restante”, a declarat Spyros Megaritis, un fost angajat al companiei.

În schimb, fabrica companiei din Germania este mai ocupată ca niciodată. La mai mult de 1.600 de km de Teba, într-un orăşel de lângă Stuttgart, şi Stefan Wolf se luptă cu consecinţele operării cu moneda unică europeană. Impactul asupra furnizorului de piese auto ElringKlinger a fost, totuşi, mai uşor. Criza datoriilor din Grecia a determinat aprecierea monedei rivalilor elveţieni, ceea ce a făcut achiziţia unei companii elveţiene mai dificilă, preţul mergând în sus, a spus Wolf.

“Este dificil să prevezi creşterea preţurilor determinate de deprecierea monedei europene, însă este clar că există efecte negative. Pe de altă parte, un euro slab este un lucru pozitiv pentru companiile din Germania iar companiile exportatoare vor beneficia de acest lucru”, a adăugat Wolf.

Aceste poveşti în contrast spun povestea a două Europe şi povestea monedei euro. Apartenenţa la zona euro şi costurile cu forţa de muncă ar fi trebuit să fie o combinaţie norocoasă pentru Grecia. În perioada imediat următoare adoptării monedei euro, Germania era “pacientul bolnav” al Europei, trasă în jos de costurile reunificării şi de o piaţă a muncii scumpă. De atunci, creşterea costului forţei de muncă în Grecia a forţat mai mulţi producători să plece în Asia, în estul Europei sau chiar în ţări precum Germania, care, între timp, a ajuns prosperă. Anii grei de reformă au ajutat-o să crească numărul locurilor de muncă şi exporturile.

Acum, Grecia trece prim momente dificile. Pentru a evita falimentul, Atena negociază cu celelalte state din zona euro şi cu FMI. Ţara se confruntă cu un şomaj masiv, buget de austeritate şi chiar cu o eventuală excludere din zona euro.

“Este parte dintr-o problemă mult mai dificilă. Există prea multă mândrie naţionalistă şi egoism. Problema este că ţările din zona euro trebuie să înceapă să se gândească la ele însele ca la o parte dintr-o uniune. Acum nu fac asta”, crede Wolf.