Conferinţa Europa la răscruci de drumuri: strategii pentru competitivitate şi creştere

Conferinţa Europa la răscruci de drumuri: strategii pentru competitivitate şi creştere

Conferinţa „Europa la răscruci de drumuri: strategii pentru competitivitate şi creştere”, din data de 5 decembrie 2011, organizată la Budapesta de către Universitatea „Corvinus”, Ministerul Economiei Naţionale şi Fundaţia „Antall Jozsef”, a prilejuit miniştrilor de finanţe din România, Germania, Slovacia, Cehia şi Ungaria un dialog asupra temelor de actualitate cum ar fi viitorul monedei euro, politicile fiscale comune, politici monetare viitoare sau solidaritatea statelor membre pentru menţinerea echilibrului economic şi monetar al întregii Uniuni Europene.

România a fost reprezentată de către domnul Dan- Tudor Lazăr, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice, prezent la Budapesta la invitaţia domnului Gyorgy Matolcsy, ministrul economiei naţionale din Republica Ungară.

Intervenţia demnitarului român s-a referit la modul de aplicare a reglementărilor comunitare în vederea menţinerii stabilităţii monedei unice, emiterea de eurobonduri, solidaritatea statelor membre în perioada crizei economice şi financiare. Secretarul român de stat, domnul Dan-Tudor Lazăr, a subliniat că statele membre, în Semestrul european 2011, acceptând prin consens reglementările comune prin programul „Euro plus”, trebuie să-şi implementeze fără ezitări aceste angajamente prin reforme structurale ale sistemelor lor economice şi fiscale. Consolidarea fiscală şi economică depinde în mare măsură de capacitatea politică şi organizatorică a statelor membre pentru aplicarea regulamentelor.

Prin Semestrul european s-a reuşit o coordonare la nivelul politicilor bugetare, o mai bună planificare a acestor politici, dar mai ales un control apriori al Comisiei Europene asupra politicilor financiare şi fiscale. Semestrul european are şi neajunsuri, mai ales în ceea ce priveste măsurile corective, dar poate fi un vehicol de tranziţie către o politică bugetară şi fiscală comună coerentă. De fapt, acest demers a avut rolul de a susţine instrumentele naţionale în implementarea în practică a măsurilor necesare pentru încadrarea cheltuielilor bugetare, reducerea datoriilor externe, aplicarea unor politici fiscale şi monetare adecvate pentru menţinerea indicatorilor principali în limitele convenite la Maastricht. Măsurile sunt menite să restabilească echilibrul economic şi fiscal, condiţii de bază pentru creşterea competitivităţii Uniunii Europene, cât şi a statelor membre.

În ceea ce priveşte problematica eurobondurilor şi mutualizarea/împărţirea riscurilor la nivelul ţărilor UE, reprezentantul României a apreciat că un astfel de demers este posibil atât timp cât va exista o politică bugetară şi fiscală comună, în care toţi membrii îşi asumă atât drepturi, cât şi responsabilităţi în ceea ce priveşte stabilitatea macroeconomică a UE. Demnitarul român a mai precizat că nu este normal ca anumite ţări să ia măsuri de austeritate, să implementeze reforme structurale, iar alte ţări să nu ia nicio măsură, pentru că, dacă vorbim de solidaritate, ea trebuie să se reflecte şi la nivelul măsurilor, nu doar a riscurilor.