Cetatea Alba Iulia este “readusă la viață” prin restaurare

Cetatea Alba Iulia este "readusă la viață" prin restaurare

Cetatea Alba Iulia este "readusă la viață" prin restaurare

Turiştii români şi străini sunt aşteptaţi să respire aerul istoriei în oraşul transilvănean. Cetatea Alba Iulia este readusă la viaţă prin ample activităţi de restaurare. Este cel mai ambiţios program derulat în România după 1990.

Valoarea proiectelor finanţate din fonduri europene destinate transformării Cetăţii Alba Carolina într‑unul dintre cele mai atractive obiective turistice din ţară şi chiar din Europa este de aproximativ 67 de milioane de euro.

Pentru cineva care nu a mai fost în Alba Iulia de câţiva ani, Cetatea este de nerecunoscut. Cinci dintre cele şapte porţi de acces sunt restaurate integral, şanţurile au o faţă cu totul diferită, iar străzile din interiorul Cetăţii sunt modernizate. Poarta a III-a, simbolul Cetăţii, a fost prima componentă a programului de restaurare căreia i-a fost redată imaginea de odinioară. Lucrările au fost încheiate în 2009. Au urmat celelalte porţi şi zona şanţurilor, pe o distanţă de aproape şase kilometri.

În prezent sunt în plină desfăşurare lucrările de modernizare şi restaurare a interiorului Cetăţii şi de scoatere la lumină a şanţului de vest. Această zonă va arăta precum în 1920, înainte de construirea Catedralei Încoronării. În maximum doi ani, lucrările vor fi finalizate.

Va fi finalul unui proces început în urmă cu 15 ani, dar care a fost mult mai bine susţinut financiar în ultimii cinci ani. Restaurarea şi promovarea Cetăţii au adus şi creşteri semnificative ale numărului de turişti. Vara, circa 10.000 de vizitatori pe lună au ajuns în Alba Iulia, potrivit biroului de informare turistică amenajat în incinta Porţii a IV-a.

Un fost albaiulian n-a mai recunoscut oraşul

În urmă cu doar trei ani, numărul turiştilor nu era mai mare de 2.000 pe lună. Oamenii vin să viziteze Cetatea, monumentele, muzeul şi să asiste la ceremonialul schimbării gărzii la Poarta a III-a.

„Este impresionant ce schimbări au avut loc în ultimii ani. Mi-a plăcut schimbarea gărzii. Este surprinzător să constaţi că există aşa ceva şi în România. Am aflat de la rude şi am zis să venim să vizităm şi noi Alba Iulia. Cu siguranţă vom mai reveni, după ce se vor încheia lucrările”, a spus Maria Duma din Cluj-Napoca.

Un alt vizitator nu a mai recunoscut oraşul de când a plecat. „Am plecat din Alba Iulia în urmă cu 20 de ani în sudul ţării şi am revenit pentru o scurtă vacanţă. Am în minte imaginea porţilor cu faţadele ponosite. Am rămas plăcut surprins să constat schimbările ce se petrec aici. Parcă eşti într-o lume cu totul diferită faţă de ceea ce ştim despre România”, a afirmat Ionel Diaconu, din Slatina, de profesie economist.

„Sunt în Alba Iulia pentru a participa la o întâlnire de afaceri şi am zis să nu ratez şansa de a vedea oraşul. Este foarte interesant. Investiţia în restaurarea Cetăţii poate să aducă mulţi bani oraşului, dacă se promovează şi se exploatează aşa cum trebuie”, a precizat Constantin Nicolae, din Bucureşti.

Turiştii străini care vizitează Cetatea sunt din toată lumea, majoritatea provenind din ţări europene. Cei mai numeroşi oaspeţi ai Cetăţii sunt din Ungaria. Urmează vizitatori din Spania, Italia, Germania şi Franţa.

Impresiile localnicilor

Aşa arată acum şanţurile refăcute ale Cetăţii

sanţurile refăcute ale Cetăţii

Pentru localnici, schimbările sunt vizibile la tot pasul. „Sunt de 30 de ani stabilit în Alba Iulia şi îmi pare bine că se investeşte în Cetate. Faţă de cum arăta în trecut, nici nu se compară acum. Va ieşi un lucru frumos. Este bine că s-au creat şi locuri de muncă. Sperăm să apară şi mai mulţi turişti, dacă se face promovare”, a afirmat Ioan Tărâţă.

„Merg aproape zilnic prin Cetate, ca să ajung la serviciu în centrul oraşului. Recunosc că de multe ori am fost deranjată de lucrări, dar văzând ceea ce se face am zis că merită un mic sacrificiu. Schimbările sunt foarte mari, faţă de ceea ce a existat în trecut”, a spus Nicoleta Neacşu, funcţionar public.

Campionii fondurilor europene

Lucrările vor continua pentru încă doi ani

Lucrările vor continua pentru încă doi an

Pentru Primăria Alba Iulia, Cetatea este pariul pentru dezvoltarea economică a oraşului. În lipsa unor investiţii mari în domeniul industrial, turismul a rămas aproape unica şansă de susţinere a comunităţii locale.

Administraţia locală a demarat şi o campanie de promovare a oraşului, axată în principal pe Cetate, denumită şi „Cealaltă Capitală”. „Primăria Alba Iulia este printre cele mai performante autorităţi publice locale din România în atragerea de fonduri europene. Astfel, am demarat 18 proiecte cu o valoare totală de 200 de milioane de euro, ceea ce ne clasează pe primul loc în ţară. Cea mai mare parte a acestor bani sunt cheltuiţi în restaurarea Cetăţii Alba Carolina. Cetatea va deveni motorul economic al oraşului datorită afluxului de turişti”, a declarat primarul Mircea Hava.

Promovarea Cetăţii ca destinaţie turistică a adus Primăriei Alba Iulia „Trofeul Elveţian pentru Turism”. Decizia vine ca urmare a strategiei de promovare a turismului în Cetatea Alba Iulia, pregătită şi implementată în cadrul proiectului „Respiră aerul istoriei”. Restaurarea obiectivelor istorice a permis organizarea la Alba Iulia a unor întâlniri de importanţă internaţională. Este vorba despre prima ediţie a Congresului Internaţional de Turism Rural, dar şi de conferinţa „Alba Iulia Business Forum – Oraşe şi Regiuni Inteligente şi Durabile”, ambele organizate în luna mai 2011.

Povestea Cetăţii

Fortificaţia de tip Vauban (Marchizul de Vauban, mareşal al Franţei, a fost unul dintre cei mai renumiţi ingineri militari ai vremii) a fost construită între anii 1714 şi 1738 după planul arhitectului italian Giovanni Morando Visconti. Cetatea era centrul militar, depozitul general de armament şi reşedinţa principelului Transilvaniei. Fortificaţia are o valoare arhitecturală deosebită, fiind cea mai reprezentativă fortificaţie de tip Vauban din România.

La ridicarea zidurilor au muncit 20.000 de iobagi români. Cu o suprafaţă de 110 hectare, fortificaţia are formă de hexagon, şi are şapte porţi şi tot atâtea bastioane ce conferă o imagine în formă de stea.

Pe lângă porţile de acces pot fi vizitate mai multe monumente istorice: Catedrala Ortodoxă, Catedrala Romano-Catolică, Muzeul Unirii şi Sala Unirii. Lângă Catedrala Romano-Catolică au fost descoperite ruinele celei mai vechi biserici creştine din Transilvania, construită în urmă cu peste 1.000 de ani.

Traseul celor trei Fortificaţii oferă posibilitatea unei incursiuni în istoria locului, pornind de la castrul roman, Cetatea Medievală şi până la fortificaţia Vauban. Aici a fost reconstruită Poarta de Sud a castrului roman, aşa cum arăta în realitate în urmă cu aproape 2.000 de ani.

67 milioane de euro au fost investiţi în Cetate.

“Îmi pare bine că se investeşte în Cetate. Faţă de cum arăta în trecut, nici nu se compară acum.”

Ioan Tărâţă

Alba Iulia

“Este impresionant ce schimbări au avut loc în ultimii ani. Mi-a plăcut schimbarea gărzii.”

Maria Duma

Cluj Napoca