Boc avertizează constructorii autostrăzii Bucureşti-Ploieşti că riscă penalităţi dacă întârzie VIDEO

Boc avertizează constructorii autostrăzii Bucureşti-Ploieşti

Boc avertizează constructorii autostrăzii Bucureşti-Ploieşti că riscă penalităţi dacă întârzie

Video:

Premierul Emil Boc, aflat pe şantierul autostrăzii Bucureşti-Ploieşti, a reproşat constructorilor că unele porţiuni ale lucrării arată ca în “epoca de piatră” şi i-a avertizat că le va “tăia capul”, inclusiv prin aplicarea de penalităţi, dacă nu vor respecta termenele de finalizare a proiectului.

“Trebuie să susţinem investiţiile, iar doamna ministru (al Transporturilor, Anca Boagiu-n.r.) a demonstrat că poate face performanţă. Dacă voi nu o susţineţi, vă tai capul. În unele zone lucrurile arată bine, la altele suntem în epoca de piatră. Mingea este în terenul constructorilor”, a spus Boc muncitorilor.

La rândul său, Anca Boagiu a declarat că nu este mulţumită de ritmul lucrărilor.

“Personal, nu sunt satisfăcută de ritmul lucrărilor şi vom avea o discuţie foarte serioasă, pentru că efortul nostru este foarte mare. Termenul este ferm, la 15 decembrie autostrada trebuie să fie gata, iar ei trebuie să îşi mărească ritmul de lucru. Acum au o şansă gigantică în cartea de vizită de a participa şi la alte licitaţii. După rectificarea bugetară, am primit bani în buget, astfel încât să nu existe probleme cu plăţile şi să nu-şi imagineze că o să plătesc bani, dacă ei nu muncesc”, a spus Boagiu.

La sfârşitul anului trecut, Boagiu a cerut Corpului de Control să efectueze un control la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) cu privire la autostrada Bucureşti-Ploieşti, fiind verificată respectarea prevederilor legale la schimbarea soluţiei tehnice prin înlocuirea pământurilor de umplutură cu balast la construcţie.

Ulterior, ministerul a transmis o notificare de reziliere a contractului pentru tronsonul Moara Vlăsiei-Ploieşti care expira la 30 mai, termen până la care consorţiul UMB Spedition, Pa&Co International, Euroconstruct Trading ’98 şi Tehnostrade trebuia să remedieze problemele astfel încât contractul să continue.

Autostrada este împărţită în două sectoare, respectiv Bucureşti-Moara Vlăsiei, unde lucrează consorţiul italian Impressa Pizzarotti/Tirrena Scavi, şi Moara Vlăsiei-Ploieşti, construit de asocierea Spedition UMB/Pa&Co Internaţional/Euroconstruct ’98/Com-Axa.

Schimbarea soluţiei tehnice a tronsonului Bucureşti-Ploieşti a avut loc în 2009 pentru sectorul Moara Vlăsiei-Ploieşti, unde lucrează consorţiul românesc format din firmele UMB Spedition, Pa&Co International, Euroconstruct Trading ’98 şi Com-Axa.

Valoarea lucrărilor a crescut astfel cu 25%, respectiv 181,11 milioane de lei, la 883,7 milioane lei, fără TVA, contractul fiind finanţat de la bugetul de stat.

Firma UMB Spedition este deţinută de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, firma Pa&Co International este controlată de Costel Căşuneanu, iar Euroconstruct Trading ’98 de Dan Besciu.

Boagiu spunea atunci că autostrada Bucureşti-Ploieşti duce lipsă de finanţare, întrucât sumele necesare sunt acoperite de la bugetul de stat, iar termenul de finalizare este incert.

Vineri, ministrul Transporturilor a declarat că în acest an vor fi finalizaţi aproape 130 de kilometri de autostradă, respectiv tronsoanele Timişoara-Arad, Medgidia-Constanţa şi Bucureşti-Ploieşti şi centurile oraşelor Arad şi Constanţa.

Declaraţii susţinute de premierul Emil Boc şi a ministrului Transporturilor, Anca Boagiu

Emil Boc: În urma rectificării de buget am decis ca prioritatea majoră să o reprezinte investiţiile, pentru că este singura cale de a ne asigura că avem locuri de muncă în România şi resurse financiare să putem plăti salarii, pensii şi obligaţii sociale ale statului. Modelul vechi de creştere economică până în 2008, bazat pe consum şi pe împrumuturi, nu mai poate funcţiona. Actuala criză economică ne-a demonstrat cât de vulnerabili suntem dacă nu asigurăm o creştere economică sănătoasă şi ne bazăm doar – aşa cum s-au bazat cei din 2008 – pe consum şi pe deficite mari sau pe împrumuturi. S-a şi văzut că în patru ani de mandat guvernul Tăriceanu a făcut cinci kilometri de autostradă. Nu vrem acum să lăudăm Minsterul Transporturilor, dar, după cum se vede, pe de-o parte au fost finalizaţi kilometri de autostradă la Bechtel, la centura ocolitoare a Sibiului, la centura ocolitoare a Timişoarei, la centura ocolitoare a Constanţei, iar acum ministerul îşi propune să dea în exploatoare, anul acesta şi începutul anului viitor, 129 de kilometri de autostradă. Aceasta este o componentă a politicii investiţionale a Guvernului, tocmai pentru a putea să avem o creştere economică fundamentată pe lucruri sănătoase şi nu pe împrumut şi pe consum, aşa cum a fost până în 2008. Atunci putem spera şi la revenirea salariilor şi la plata în continuare a pensiilor fără probleme, pentru că vedeţi cât de greu este în Europa în momentul de faţă, când ţări vechi au probleme majore datorită deficitelor, datorită împrumuturilor ca pondere în produsul intern brut şi a imposibilităţii de a finanţa aceste cheltuieli. România are o situaţie mai bună astăzi, dar trebuie să rămânem extrem de precauţi, extrem de vigilenţi şi să nu facem niciun pas lateral de la o dezvoltare economică sănătoasă.
Legat de acest obiectiv de investiţii. În unele zone, lucrările arată bine, în unele suntem în epoca de piatră, iar mesajul meu este foarte clar: orice constructor care nu respectă graficul de lucrări şi termenele stabilite va suferi penalitaţi pentru că ministrul Transporturilor a reuşit să impună o asemenea disciplină în lucrările de construcţii din România şi nu vom face o excepţie nici aici. Deci dacă se termină lucrările în graficul anunţat şi se fac plăţi, iar plăţile se vor face doar în conformitate cu respectarea graficului de lucrări, partajat lunar, pentru a ne asigura că acest efort pe care statul și românii, în ultimă instanţă, îl fac să asigure finanţarea autostrăzilor, este respectat şi de către constructori. În materie de autostrăzi, anul acesta, guverul are trei mari priorităţi: Arad-Timişoara, Medgidia -Constanţa şi Bucureşti-Ploieşti. Sunt lucrări care pot fi finalizate cu un efort major, pot fi date în exploatare, dar totul depinde în primul rând de constructori, pentru că ministrul Transporturilor a făcut efortul de a asigura resurse financiare pentru ca lucrările să poată continua. De acum înainte mingea este în terenul lor şi să fie siguri că terenul va fi verificat în permanenţă de către arbitrul intransigent şi imparţial care este ministrul Transporturilor pentru a ne asigura că ceea ce s-a propus se realizează. Doamna ministru, vă rog.

Anca Boagiu: Sunt la prima vizită împreună cu colegii din presă pe acest tronson. L-am văzut şi acum două săptămâni. Este clar că există un progres. Personal, nu sunt satisfăcută de ritmul lucrărilor şi de aceea, colegii mei, care fac parte din echipa de monitorizare, își vor intensifica prezenţa pe aceste tronsoane şi vom avea o discuţie foarte serioasă cu constructorii, pentru că efortul bugetar pe care ministerul îl face este foarte mare. Practic, am avut economii, am făcut economii la Compania de Drumuri şi Autostrăzi şi le mulţumesc colegilor mei din Companie, tuturor, pentru alinierea, dacă vreţi, la politica exigentă pe care am impus-o. Dacă facem economii, facem eforturi bugetare, asta nu înseamnă că banii trebuie să fie lăsați necheltuiţi. Suntem pe un tronson care are termen de execuţie asumat, 15 decembrie, motiv pentru care toţi cei trei constructori care lucrează pe acest tronson trebuie să-şi mărească ritmul de execuţie pentru a ajunge la data de 15 decembrie. De altfel, au avut o şansă, au în continuare o şansă gigantică şi anume aceea de a avea, dacă vreţi, o carte de vizită pentru a participa şi la alte licitaţii de construire de autostrăzi. Şansa le aparţine. Precum aţi văzut, suntem într-un crescendo de la mai puţin bine la bine şi către foarte bine. Mai am un mesaj: sunt bani în buget. După rectificare am alocat sumele necesare conform graficelor asumate, astfel încât să nu existe niciun fel de problemă cu plăţile. Nu vom face niciun fel de plată dacă cineva nu lucrează. Să nu-şi imagineze vreun constructor că primeşte un leu în plus sau în minus doar pentru că are un astfel de contract. Şi, nu în ultimul rând, aş vrea să le mulţumesc celor care, în ultima perioadă,au trecut pe DN 1 şi s-au enervate în trafic din pricina blocajului de la Bărcăneşti. Avem şi o veste bună, lucrările sunt aproape finalizate, motiv pentru care nu mai avem nevoie de restricţia de viteză impusă aici, suntem chiar deasupra DN1. Din acest week-end, vom circula către zona montană fără a mai pierde timp în trafic.

Reporter: /…/ Valea Oltului.

Anca Boagiu: Da. Ştim şi de acel blocaj. Deja echipa noastră a fost în teren, a văzut despre ce este vorba. Ca de obicei, avem un constructor neserios. Ieri, colegii mei au şi anunţat public că au reziliat contractul acela. Remediem noi, astfel încât să se poată circula şi nu relicităm.

Reporter: Spre munte, pe Valea Prahovei, se circulă bine/…/. Vorbeaţi că se circulă bine spre munte. Pe DN 1, în zona Posada, avem restricţii şi chiar la această oră sunt blocaje, turiştii stau cu sutele în coloană.

Anca Boagiu: Am zis că nu mai avem blocajul de la Bărcăneşti. Acum trebuie să ne asumăm un lucru. Noi ni l-am asumat, că asta este meseria noastră, de constructori. Niciodată nu poţi să construieşti fără să creezi un disconfort participanţilor la trafic. Ne pare rău pentru disconfortul pe care-l creăm, dar, în acelaşi timp, ne pare bine pentru faptul că putem să creăm infrastructură nouă, modernă, la standarde europene. Şi ceea ce facem împreună cu colegii noştri de la Compania Naţională de Drumuri este să urgentăm pe cât de mult posibil executarea lucrărilor, astfel încât aceşti timpi să fie cât mai reduşi.

Reporter: Această autrostradă nu va mai include sub nicio formă Voluntariul, aşa cum era în plan. /…/Va fi gata până în 15 decembrie, aşa cum este termenul?

Anca Boagiu: Deci, termenul este fezabil, 15 decembrie. Nu l-am inventat noi, este termenul asumat de către constructori. Acum trebuie să se şi mobilizeze pentru 15 decembrie, pentur că ochiul meu de constructor spune că prin unele zone ne cam împiedicăm .15 decembrie 2012 poate e în capul unora, ceea ce pentru noi nu e valabil. Am dat o dată un notice to correct pe acest tronson, n-aş vrea să-l pun în practică foarte repede, pentru că nu compromit un proiect de autostradă pentur că nu se mişcă un constructor sau altul. Este o discuţie pe cei şase kilometri. Deocamdată, colegii mei au identificat soluţia tehnică de conectare la centură prin nodul rutier despre care vorbeam, pe tronsonul Consorțiului Pizzarotti, urmând ca anul viitor să discutăm despre cei şase kilometri. Dar, deocamdată, am asigurat condiţiile de descărcare a traficului şi de circulaţie pe acest tronson.

Reporter: Domnule premier, ce faceţi cu Ministerul Sănătăţii?

Emil Boc: Am terminat cu transporturile. Am rezolvat problemele cu autostrăzile, mergem la sănătate, nu?

Anca Boagiu: Din solidaritate cu primul-ministru, rămânem lângă dumneavoastră.

Emil Boc: Aşa-i solidaritatea guvernamentală. Eu aş mai vrea să spun aici doar un lucru: de anul viitor sunt toate şansele ca traficul greu sau coşmarul traficului greu de pe DN1 să dispară. Nu sunt foarte convins în acest moment că un tronson din această lucrare de infrastructură poate fi terminat până în 15 decembrie. De aceea sunt încă reticent că poate fi terminată la timp întreaga lucrare. Dar nici banii nu vor merge şi se vor aplica sancţiuni pentru cei care nu-şi vor finaliza, conform termenului angajat, autostrada respectivă, care se află – aşa cum am spus – în epoca de piatră faţă de alte zone mai bune.

Reporter: Vorbim de constructori români…

Emil Boc: Noi am aplicat acelaşi regim, indiferent că sunt români sau străini. Constructorii trebuie să aibă aceeaşi lege şi aceeaşi unitate de măsură şi aceeaşi responsabilitate.

Reporter: Dacă de alţi români aţi fost mulţumiţi la metrou, unde şi-au făcut lucrările la timp, iată că “regii asfaltului” nu prea se mişcă. Nu ştiu dacă am văzut 100 de muncitori pe tot traseul ăsta.

Anca Boagiu: Dar staţi un pic, că nici n-aţi venit pe traseu. Noi am venit pe drumul tehnologic, ca să nu-i încurcăm, să nu-i oprim din lucru. Deci progresele…

Reporter: A, deci muncitorii sunt, dar sunt în altă parte?

Anca Boagiu: Erau pe tronsonul de autostradă, dar dumneavoastră nu aţi venit exact pe autostradă. Noi am venit pe drumul tehnologic, de aceea nu i-aţi…

Emil Boc: Cert este că astăzi, după părerea mea, stadiul lucrărilor e deficitar. Nu se poate menţine graficul de 15 decembrie, dacă nu se intensifică şi vom fi cu ochii pe ei. Doamna ministru vine de foarte multe ori pe aici, să ştiţi că multe lucrări s-au finalizat datorită efortului pe care ministrul l-a făcut, de a veni nu numai cu presa, ci de a veni singură sau cu echipa de la minister să verifice lucrările. Şi acelea sunt controale la fel de eficiente ca şi acesta. Despre sănătate… Care era întrebarea?

Reporter: Ce faceţi cu sănătatea, /…/?

Emil Boc: Lucrurile sunt foarte clare, portofoliul este şi rămâne al UDMR-ului şi sperăm ca partenerii de guvernare să facă o propunere pentru a putea să o discutăm în coaliţie, ca după aceea s-o înaintăm, potrivit Constituţiei, preşedintelui României. Avem termenul de 15 zile pentru interimatul domnului Cseke, potrivit Legii de organizare şi funcţionare a Guvernului. În acest interval de timp, ne propunem să avem un nou ministru al Sănătăţii. Prima dată aştept propunerea UDMR-ului. Potrivit protocolului de funcţionare a Coaliţiei, propunerea vine de la UDMR.

Reporter: Aţi discutat varianta ca ministrul Cseke să revină asupra deciziei?

Emil Boc: În acest moment, lucrul acesta nu mai este posibil. Am avut o discuţie cu domnul ministru. Sub nicio formă nu a fost nici un scandal, aşa cum am văzut titrat pe la nu ştiu ce televiziuni, că a fost scandal între Boc şi Cseke, în biroului primului-ministru. Nici poveste. A fost o discuţie civilizată, corectă, rămânem parteneri, colaborăm în continuare cu domnul ministru Cseke. Vreau să îi mulţumesc pentru efortul pe care l-a făcut şi încă îl face, în calitate de ministru al Sănătăţii. A fost şi este unul dintre puţinii miniştri ai Sănătăţii care a avut curajul să abordeze frontal problemele cu care se confruntă sistemul. Să ne amintim doar de restructurarea spitalelor – nimeni nu a avut curaj să facă acest lucru – şi sunt convins că şi viitorul ministru va avea forţa să ducă mai departe reforma, pentru a avea pachetul minim de servicii medicale, taxa de clawback, implementarea cardului de sănătate sau a prescripţiei electronice. Sunt provocări majore care stau în faţa ministerului şi sunt convins că UDMR-ul şi întreaga coaliţie are forţa să le implementeze.

Reporter: Consideraţi că a luat o decizie bună să-şi dea demisia sau trebuia să-şi ducă treaba până la final? Că a făcut lucruri bune, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră.

Emil Boc: Demisia este întotdeauna un gest unilateral şi o manifestare unilaterală de voinţă. Şi trebuie privită şi tratată ca atare.

Reporter: În ceea ce priveşte Casa Naţională de Asigurări, dânsul a susţinut tot timpul că ar trebui trecută în subordinea Ministerului Sănătăţii şi că banii se cam împart, în sănătate, între minister şi Casă.

Emil Boc: Noi nu am modificat cadrul legislativ în acest sens, de cand am venit la putere sau la guvernare. Şi am respectat ceea ce legea conţine în momentul de faţă. De asemenea, ştiu că ministrul Sănătăţii a impus o restricţionare, astfel încât din banii care se duc sau se adună pe sănătate pe judeţe, 70% să rămână acolo şi restul să se redistribuie, într-o formă sau alta, pe diverse programe.
Probabil că mai trebuie lucrat la acest capitol pentru a asigura că banii care, repet, sunt mai mulţi decât erau în perioada 2004 – 2006, se distribuie corect şi eficient. Şi, în primul rând, trebuie să ne gândim la utilizarea genericelor şi la impunerea acelor filtre după eliminarea plafonului de la farmacii care să ne asigure că nu se dau reţete duble, nu se plătesc facturi care nu sunt corecte şi licitaţiile sunt electronice şi făcute la nivel naţional pe programe.

Reporter: Consideraţi că domnul Cseke ar putea să-l facă pe ministrul de finanţe să revină asupra sumelor pe care le alocă ministerului?

Emil Boc: Aţi auzit explicaţiile noastre cu privire la rectificare. Prioritatea majoră la rectificare a fost dată de necesitatea de a continua creşterea economică a ţării. Dacă nu vom avea creştere economică, nu vom avea bani nici pentru sănătate, nici pentru pensii, nici pentru salarii. Deci prima prioritate este dezvoltarea. De asemenea, am acordat resursele necesare funcţionării sănătăţii, 300 de milioane lei direct alocate, 150 de milioane lei se află în fondul de rezervă şi când primele măsuri se vor adopta, vor fi alocaţi ministerului banii care, repet, sunt în fondul de rezervă. Am mai aprobat 1,6 miliarde lei credite de angajament care nu sunt bani fictivi, sunt bani care pot sta la baza activităţii Casei şi a ministerului pentru a contracta medicamente. Vor fi plătite aceste resurse financiare pe credite de angajament, urmând ca în luna octombrie, când va fi probabil cea de a doua rectificare din acest an, să alocăm resurse suplimentare pentru toate ministerele, inclusiv pentru sănătate.

Reporter: Au căzut bursele în Statele Unite şi în Europa sunt probleme, ce facem dacă se întoarce criza?

Emil Boc: De aceea am spus şi repet în permanenţă, precauţie, moderaţie şi echilibru. Nu avem timp şi nu avem voie să facem la niciun fel de exces populist, la niciun fel de cheltuială bugetară nesăbuită. România are o situaţie un pic mai bună în comparaţie cu alte ţări din UE pentru că am făcut în 2010 ceea ce alţii nu au făcut. Dar crizele economico-financiare globale ne pot afecta în continuare şi pe noi. Dacă America a ajuns la 12 ore să fie în pericol de a nu putea plăti pensiile, vă daţi seama că România, cu o economie incomparabil mai slabă decât cea a Americii, poate avea mari probleme dacă se accentuează criza datoriilor în UE sau în alte părţi ale lumii. Avem o şansă, repet, doar dacă rămânem, precauţi şi moderaţi.

Reporter: Astăzi nu trebuiau să vină miniştrii cu situaţia aceea privind descentralizarea deconcentratelor?

Emil Boc: Comunicată în scris până la ora 14:00. Este la mine la cabinet şi urmează ca în luna septembrie să adoptăm actele normative pe baza propunerilor formulate de miniştri.(…)

Galerie de imaginii: