7 lucruri banale pe care le faci în fiecare zi…greşit

7 lucruri banale pe care le faci în fiecare zi…greşit

7 lucruri banale pe care le faci în fiecare zi…greşit

Majoritatea oamenilor nu au dexteritatea pe care o avea Napoleon în a jongla cu sarcini şi a rezolva simultan mai multe probleme complicate. Să fim serioşi, e destul de greu să scrii un eseu în timp ce porţi o conversaţie activă şi dacă încerci să observi şi ce se întâmplă în jurul tău şi reuşeşti înseamnă că multi-tasking-ul pentru tine e floare la ureche. Dacă nu poţi să jonglezi cu lucrurile complexe de mai sus înseamnă că eşti o persoană absolut normală. Partea bună e că ştii şi poţi să faci lucruri simple. Cu excepţia a 7 lucruri absolut simple. pe care cu toţii credem că am învăţat să le facem de mult.

1. Defecaţia

wc donalds

Ce ar putea fi mai simplu decât defecaţia? Până şi bebeluşii se pricep la asta. Aparent, însă, majoritatea greşim în fiecare zi. Cei mai mulţi dintre noi au acasă un wc pe care să se aşeze, o invenţie relativ nouă. Şi din start, aici greşim. Statul pe budă e una dintre cauzele principale ale hemoroizilor şi a bolii diverticulare, o boală care apare la persoanele de vârsta a treia doar în părţile lumii în care se foloseşte acest tip de toaletă şi care poate duce chiar la obstrucţie de colon. Dacă aşa nu e bine, atunci cum ar trebui să o facem? Un studiu din 2003 arată că există trei poziţii de bază: statul pe o toaletă înaltă, pe una mai joasă şi, desigur cea mai neacceptată în lumea occidentală dar cea mai corectă, din punct de vedere anatomic,  statu într-o poziţie de parcă am face genoflexiuni, aşa cum se stă pe budă turcească.

2. Îmbăierea

dus

Încă de mici suntem învăţaţi că trebuie să ne spălăm măcar o dată pe zi cu mult săpun şi cu un burete care să ne exfolieze pielea cât mai bine, toate astea ca să scăpăm de bacteria şi microorganism şi să scăpăm de mirosurile neplăcute. Se pare că spălatul zilnic, deşi ne ajută să fim acceptaţi în societate, ne distruge stratul protector de piele li duce la o predispoziţie la îmbolnăvire. Înainte de aceste reguli moderne oamenii se spălau mai rar şi deseori în aceeaşi apă. Chiar şi în zilele noastre duşurile nu omoară bacterii sau microorganisme, ci doar le mută de colo-colo. Din acest motiv în multe spitale chirurgii nu au voie să se spele exact înainte de o operaţie. Studiile arată că nu există o diferenţă mare între numărul de colonii de microorganisme pe care le găzduieşte o persoană indiferent de frecvenţa cu care se spală. Desigur că folosirea unui săpun antibacterial va ucide din microorganisme, dar medicii recomandă să nu folosim săpunul zilnic pentru a nu crea super-bacterii. Nu există un număr magic de duşuri, dar ar fi preferabil să fie mai puţin de şapte. Dacă nu faci duş într-o zi îi dai pielii tale timp să îşi regenereze stratul protector. Când faceţi duş utlizaţi apă călduţă sau rece, preferabil fără săpun şi apoi folosiţi o cremă de corp. Uscarea ar trebui făcută natural, fără prosop.

3. Respiratul.

De-ce-imi-vad-respiratia-cand-este-frig-afara4

Respiră adânc. Dacă faci parte din majoritate, atunci tocmai ce ţi s-au ridicat umerii şi ţi s-a umflat pieptul ca unui porumbel în călduri care încearcă să facă o cucerire. Probabil ţi se pare normal să ţi se umfle pieptul pentru că acolo îţi sunt plămânii. De fapt, muşchiul pe care ar trebui să îl foloseşti ca să respire, diafragma, se află sub plămâni, mai aproape de stomac.

Dacă ni se ridică pieptul atunci când respirăm înseamnă că folosim partea superioară a plămânilor. Majoritatea vaselor de sânge care conduc oxigenul se află în partea inferioară a plămânilor, cea pe care nu prea o folosim şi foarte multă putere este irosită. Motiv pentru care respirăm mult mai rapid. Acest fel de a respira distruce echilibrul dintre oxigen şi dioxid de carbon din sânge şi poate duce la dureri de cap, leşin, anxietate şi atacuri de panică. Conform experţilor există o şansă să ai şi palmele transpirate, dificultăţi de relaxare şi să simţi durerea mai acut.

Se pare că bebeluşii sunt mai deştepţi decât noi când vine vorba de respirat. Ei folosesc respiraţia abdominală care utilizează în totalitate diafragma. Pentru a încerca să respiri abdomina umflă-ţi stomacul când inspiri, în timp ce îţi ţii pieptul cât mai nemişcat, apoi contractă-ţi muşchii când expiri.Nu doar că vei lua mai mult oxigen de fiecare dată când inspiri, dar, în timp, asta îţi va face diafragma mai puternică. O diafragmă mai puternică înseamnă că vei inspira şi mai mult oxigen, iar creierul tău nu va fi obligat să ia oxigenul din muşchi şi vei obosi mai greu.

4. Somnul

somn-1

Deci nu ştii cum să-ţi faci nevoile sau să respiri, dar cât de greu poate fi să stai întins în pat cu ochii închişi? Dacă te trezeşti noaptea sau dormi mai mult decât trebuie înseamnă că nici pe asta nu o faci bine. Nu eşti singurul. Adevărul e că dacă te trezeşti noaptea, de fapt… la somn te pricepi. Teoria cu cele opt ore de somn neîntrerupt neapărate sunt o descoperire recentă a umanităţii. Înainte ca Thomas Edison să inventeze becul, oamenii cu mai mult de opt ore de întuneric în genere dormeau pe segmente: de la trei la cinci ore de somn, o oră treaz şi apoi încă trei-cinci ore de somn. Ora de trezie era folosită pentru citit, sex, fumat sau orice altceva cu excepţia holbatului la pereţi terifiat de insomnie. Conform experţilor dacă rămâi calm şi îţi dai voie să adormi în loc să te tot întrebi de ce eşti treaz, totul va fi bine şi nu te vei simţi groaznic a doua zi.

5. Spălatul pe dinţi

Girl brushing her teeth

Nimeni nu vrea să stea lângă o persoană căreia îi miroase gura ca o gură de canal. Totuşi, spălatul prea des pe dinţi distruge sănătatea orală, ducând chiar la carii şi pierderea dinţilor. Dentiştii spun că cel mai bine e să ne spălăm pe dinţi de două ori pe zi, după mese. Dar se înşeală. Dentiştii britanici recomandă ca oamenii, în special copiii între cinci şi zece ani să nu se spele pe dinţi după fiecare masă. Explicaţia e că aciditatea din mâncare şi băuturi înmoaie smalţul, iar spălatul pe dinţi imediat după masă distruge smalţul şi lasă dinţii vulnerabili în faţa cariilor. Studiile arată că folosirea aţei dentare e mult mai practică şi mai bună pentru dinţi. Aţa dentară te scapă de bacteriile adunate între dinţi fără să îţi ia smalţul. Cel mai bine e să te speli de două ori pe zi pe dinţi, dar la distanţă de mese, preferabil înainte.

6. Statul pe scaun

stat_pe_scaun

Statul pe scaun un timp îndelungat măreşte riscul de diabet, boli de inimă şi cancer. Și dintr-un motiv bizar statul pe scaun mult timp te face să mori mai repede. Scaunele există de mii de ani, dar până nu demult erau doar pentru persoanele foarte importante, ceilalţi aveau nişte scaune fără spătar. Corpurile noastre nu sunt create pentru tipul de suport oferit de scaun. Când stăm pe un scaun fără spătar muşchii abdominali sunt activi, ajutând la suportarea greutăţii de către şira spinării. Când stăm pe un scaun cu spătar, muşchii se relaxează şi toată greutatea cade pe coloana vertebrală. Greutatea în plus poate duce la dureri cronice de spate.

Experţii recomandă scaunele fără spătar sau statul pe spate într-un unghi de 135 de grade cu picioarele pe podea, aşa cum stăteau romanii.

7. Naşterea

copil in pantec

Majoritatea femeilor încă mai stau culcate pe spate cu picioarele ridicate când nasc. Asta e probabil cea mai proastă poziţie în care ai putea să naşti. Organizaţia Mondiala de Sănătate subliniază că este o poziţie periculoasă şi că ar trebui să nu se mai practice. Logica e simplă: cu femeia întinsă pe spate fătul ar trebui să se lupte cu gravitaţia ca să iasă. Rezultatul e o naştere lungă şi durereroasă şi un procent mai mare de sfăşiere vaginală. O poziţie bună pentru mamă şi făt este cea cu capul în jos şi picioarele în aer. Organizaţia Mondială de Sănătate recomandă ca femeilor să li se dea voi să îşi schimbe poziţia după cum simt şi cred ele. Aparent dacă mama stă ghemuită pelvisul i se măreşte cu zece centimetri.